eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a sedea pe vine


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
şedea [ şe-dea ]
VEZI SINONIME PENTRU şedea PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a sedea pe vine în mai multe dicționare

Definițiile pentru a sedea pe vine din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a ședea
Verbul: a ședea (forma la infinitiv)
A ședea conjugat la timpul prezent:
  • eu șed
  • tu șezi
  • el ea șade
  • noi ședem
  • voi ședeți
  • ei ele șed
VEZI VERBUL a ședea CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘEDEA:
ȘEDEÁ, șed, verb

II. intranzitiv (Adesea în concurență cu sta)

1. A se afla așezat pe ceva, a sta jos. Am pățit și noi ca un cerșitori care ședea pe comoară și cerea milostenie. CREANGĂ, P. 134. Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei. EMINESCU, O. 175. Ședeam trîntiți pe divanuri în toată dezinvoltura moldovenească. RUSSO, O. 48. Seara la noi veneai Și pe laviță ședeai. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 265.

2. A lua loc, a se așeza. Apoi am legat ogarul și am șezut amîndoi lîngă foc, povestind. ISPIRESCU, L. 299. Cu mîna-întinsă magul îi face semn să șadă. EMINESCU, O. I 94. Vorbind astfel, șezu pe marginea patului, lîngă căpătîiul meu. BOLINTINEANU, O. 333.
       • (Întărit prin «jos») Dincă se îndreptă spre o poartă de uluci ascuțite sus, spunîndu-le celor din urmă să șadă jos. CAMIL PETRESCU, O. II

7.
       • (La imperativ, în formule de invitație) Ia șezi ici și spune-mi. DUMITRIU, N. 129. Șezi colea și să ospătezi oleacă. CREANGĂ, P. 32. Șezi, drăguță, să prînzim. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 271.
♦ A se opri din mers așezîndu-se; a poposi. Să-ți dau două mere dulci, Unde-i ședea să le mînci. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 118.

3. A sta sau a rămîne într-un anumit loc, într-o anumită situație sau poziție; a se afla undeva, a nu se mișca din locul sau din poziția ocupară. Directorul de bancă ședea cil ochii în farfurie și asculta jenat. REBREANU, R. I 38. Ea mergea căpșuni s-adune, Fragi s-adune

– Eu ședeam pe prag la noi. COȘBUC, P. I 117. Tu șezi la grajd nedezlipit și să îngrijești de calul meu. CREANGĂ, P. 208. Să șezi cu oamenii la sfat. ȘEZ. I

12.
       • (Întărit prin «locului») Nu te duce; mai bine șezi aici locului. RETEGANUL, P. II 41.
       • Expresia: A ședea la masă = a lua masa; a mînca. Zise tatălui său într-o zi cînd ședeau la masă. ISPIRESCU, L.

14. După ce-a șezut la masă, a zis fetei să se suit în pod. CREANGĂ, P. 289. A ședea grecește, a ședea cloșcă, a ședea pe ghimpi, a ședea binișor, a ședea lipcă vezi c. A-i ședea cuiva (ceva) la inimă, se spune cînd cineva este preocupat de un gînd, urmărit de o idee care nu-i dă pace. Examenul îi ședea însă la inimă și nu-l putea da, fiindcă n-avea bani. CĂLINESCU, E. 80. A ședea pe capul cuiva = a sta mereu lîngă cineva, a-i cădea (cuiva) belea; a plictisi pe cineva cu prea multe stăruințe. A ședea strîmb și a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a recunoaște adevărul. Și-n adevăr, să ședem strîmb și să judicăm drept: oară ce desfătare vînătorească mai deplină... poate fi pe lume decît aceea care o gustă cineva cînd, prin pustiile Bărăganului, căruța în care stă culcat abia înaintează pe căi fără de urme? ODOBESCU, S. III

15. Șezi strîmb și grăiește drept. NEGRUZZI, S. I 247. A ședea sau a-i ședea cuiva bine (sau rău, frumos etc.) = a fi (sau a nu fi) corespunzător, potrivit, conform cu..; a fi (sau a nu fi) așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat. Brîu-i pus! Acum, din ladă Mai ieu șorțul! O, să-mi șadă Fată cum îmi stă nevastă... COȘBUC, P. I 105. Ce nu te gîndești cînd vorbești?... Nu șade frumos! CARAGIALE, substantiv neutru 265. Și din cînd în cînd vărsate, mîndru lacrimile-ți șed. EMINESCU, O. I 83. Ce frumos îi șade creasta ca un roșu comanac. id. O. IV 224.

4. A trăi cîtva timp undeva, a petrece un timp într-un loc; a zăbovi. Și, după ce șezu acolo cîteva zile... plecă luîndu-și calul cu sine. ISPIRESCU, L. 148. Nu ședea-n Moldova mult. ALECSANDRI, P. P. 330. A aștepta. Mărită-te, mîndră mea, După mine nu ședea. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 261.
♦ (Rar, despre obiecte) A se afla așezat sau depozitat într-un locuțiune Alecu nu are cu ce să-mi scoată niște argintării care șed de la mai la argintar. KOGĂLNICEANU, S. 224.

5. A-și avea locuința sau domiciliul fixat undeva, a locui. De unde să-l chem, cînd nici nu știu unde șade. PETRESCU, C. vezi 228. Ședea pe vale-n sus... Ion al Anei. COȘBUC, P. I 228. Palatul în care ședeau moșnegii și cu nora. s-a schimbat iarăși în sărăcăciosul bordei. CREANGĂ, P. 89.

6. A se afla într-o anumită situație în raport cu ceva sau (neobișnuit) cu cineva. Ar fi mers cu el, dar tocmai atunci ședeau mai rău ca oricînd cu banii. BASSARABESCU, la TDRG.

– prezent industrie și: (regional) șez (ALECSANDRI, T. I 115), persoană 3 și: (regional) șede (CREANGĂ, A. 106; NEGRUZZI, S. I 63, JARNÍK-BÎRSEANU, despre 401).

– Variantă: (regional) șădeá (ALECSANDRI, T. I 83, KOGĂLNICEANU, S. 10) verb

II.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ȘEDEA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘEDEA:
ȘEDEÁ, șed, verb

II. intranzitiv

1. A se afla așezat pe ceva; a sta jos.
       • Expresia: A ședea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece. A ședea pe comoară = a fi foarte bogat și zgârcit.

2. A lua loc, a se așeza.
♦ A se opri din mers așezându-se; a poposi.
♦ (De obicei la imperativ sau în construcții negative) A avea astâmpăr, a fi liniștit. Șezi locului!

3. A sta, a se găsi, a rămâne câtva timp într-un anumit loc, într-o anumită situație sau poziție; a nu se mișca din locul sau din poziția ocupată.
       • Expresia: A ședea la masă = a lua masa, a mânca. A(-i) ședea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult. A ședea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezența sa sau cu prea multe insistențe. A ședea cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate etc) = a nu face, a nu întreprinde nimic. A ședea strâmb și a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a discuta cu franchețe; a recunoaște adevărul.

4. A petrece câtva timp undeva, a nu se deplasa (dintr-un anumit loc); a se afla, a rămâne, a zăbovi (într-un anumit loc).
♦ (Rar; despre obiecte) A se afla așezat sau depozitat într-un locuțiune

5. A avea locuința, domiciliul undeva; a locui, a domicilia.

6. (În expresie) A(-i) ședea (cuiva) bine (sau rău, frumos, mândru) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat.

7. A se afla într-o anumită situație (în raport cu ceva sau cu cineva).

8. A nu face nimic, a nu avea nici o ocupație. Șade toată ziua.

– latina sedere.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ȘEDEA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘEDEA:
ȘEDEÁ, șed, verb

II. intranzitiv

1. A se afla așezat pe ceva; a sta jos.
       • Expresia: A ședea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece. A ședea pe comoară = a fi foarte bogat și zgârcit.

2. A lua loc, a se așeza.
♦ A se opri din mers așezându-se; a poposi. (De obicei la imperativ sau în construcții negative) A avea astâmpăr, a fi liniștit. Șezi locului!

3. A sta, a se găsi, a rămâne câtva timp într-un anumit loc, într-o anumită situație sau poziție; a nu se mișca din locul sau din poziția ocupată.
       • Expresia: A ședea la masă = a lua masa, a mânca. A(-i) ședea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult. A ședea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezența sa sau cu prea multe insistențe. A ședea cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate etc.) = a nu face, a nu întreprinde nimic. A ședea strâmb și a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a discuta cu franchețe; a recunoaște adevărul

4. A petrece câtva timp undeva, a nu se deplasa (dintr-un anumit loc); a se afla, a rămâne, a zăbovi (într-un anumit loc).
♦ (Rar; despre obiecte) A se afla așezat sau depozitat într-un loc).

5. A avea locuința, domiciliul undeva; a locui, a domicilia.

6. (În expresie) A(-i) ședea (cuiva) bine (sau rău, frumos, mândru) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat.

7. A se afla într-o anumită situație (în raport cu ceva sau cu cineva).

8. A nu face nimic, a nu avea nicio ocupație. Șade toată ziua.

– latina sedere.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ședea
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ședea:
ședeá (-d, șezút), verb –

1. A fi așezat, a ocupa un loc, a sta. –

2. A se așeza, a lua loc, a se pune. –

3. A se instala, a trăi, a locui. –

4. A sta, a rămîne, a se stabili pentru un timp. –

5. A sta liniștit, a se odihni, a se reface. –

6. A fi inactiv, a sta cu mîinile încrucișate. –

7. A conveni, a se potrivi. –

8. A se așeza bine sau rău, a se adapta.

– Mr. șed, șidzui, șideare; megl. șǒd, șădzui, șăderi, istr. șed, șezut. latina sēdēre (Pușcariu 1576; REW 7780), conform italiana sedere, prov. sezer, limba franceza seoir, cat. seure, spaniolă, portugheză seer. Deși este clar diferit de a sta, se confundă vulgar cu el, conform stai jos (corect șezi), ostenită de lunga ședere în picioare (I. Teodoreanu). Se conjugă șed › (șez), șezi, șade (Moldova șede), să șadă (› să șază). conform așeza, șes. derivat cuședea, verb (a conveni, a sta), cu cu- expresiv (Philippide, ZRPh., XXXI, 308; DAR); ședere, substantiv feminin (oprire, rămînere, rezidență); ședință, substantiv feminin, din limba franceza séance adaptat la ședea; șezător, adjectiv (locuitor, rezident); șezătoare, substantiv feminin (petrecere, serată, adunare); șezut, substantiv neutru (rezidență, domiciliu; sediu; dos, fund), mr. șidzut. derivat neol. sedentar, adjectiv, din limba franceza sédentaire; sediment, substantiv neutru; sedimenta, verb, din limba franceza sédimenter; sediu, substantiv neutru, din italiana sede, conform asediu; sesiune, substantiv feminin, din latina sessionem (secolul XIX).
Forme diferite ale cuvantului sedea: sedea-d șezút

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

ȘEDEA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘEDEA:
ȘEDEA verb

1. a sta. (sedea pe o bancă.)

2. a se așeza, a sta, (popular) a se pune. (sedea jos!)

3. a se opri, a poposi, a sta, a trage, a zăbovi. (A sedea la umbra unui stejar.)

4. a domicilia, a fi, a locui, a sta, (popular) a hălădui, a sălășlui, (învechit și regional) a băciui, (regional) a sălăși, (învechit) a sălășui. (A sedea o verb reflexiv:eme la Bacău.)

5. a-i cădea, a i se potrivi, a-i veni. (Haina îi sedea bine.)

6. a-i sta. (Cum îți sedea pălăria?)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ședea
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ședea:
ședeá (a sedea) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele șed, persoana a treia singular: el / ea șáde, persoana întâi plural: noi ședém; conjunctiv prezent 3 să șádă; gerunziu șezấnd; participiu șezút
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ședea
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ședea:
ședeá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele șed, persoana a treia singular: el / ea șáde, persoana întâi plural: noi ședém; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural șádă, participiu șezút
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ȘEDEA
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ȘEDEA:
ȘEDEÁ, b. (Ard), < verb a ședea.
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

ȘEDEA
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru ȘEDEA:
ȘEDEÁ, b. (Ard), < verb a ședea.
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

a ședea pe vine
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a ședea pe vine:
a ședea pe vine expresie a sta ghemuit.
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'A SEDEA PE VINE'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL a ședea pe vine
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului a ședea pe vine dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A ședea pe vine pe o bancă.
A ședea pe vine jos! 3.
A a ședea pe vine la umbra unui stejar.
A a ședea pe vine o verb reflexiv:eme la Bacău.
Haina îi a ședea pe vine bine.
Cum îți a ședea pe vine pălăria?.
ședeá a a ședea pe vine verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele șed, persoana a treia singular: el / ea șáde, persoana întâi plural: noi ședém; conjunctiv prezent 3 să șádă; gerunziu șezấnd; participiu șezút.
A ședea pe vine pe o bancă.

GRAMATICA cuvântului a ședea pe vine?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului a ședea pe vine.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul a ședea pe vine poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul a ședea pe vine sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE şedea?
Vezi cuvântul şedea desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul şedea?
[ şe-dea ]
Se pare că cuvântul şedea are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL a ședea pe vine
Inţelegi mai uşor cuvântul a ședea pe vine dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A ședea la masă = a lua masa; a mînca
A ședea pe capul cuiva = a sta mereu lîngă cineva, a-i cădea cuiva belea; a plictisi pe cineva cu prea multe stăruințe
A ședea strîmb și a judeca sau a vorbi, a grăi drept = a recunoaște adevărul
= a fi sau a nu fi corespunzător, potrivit, conform cu
A ședea ca pe ghimpi sau pe foc, pe ace = a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece
A ședea pe comoară = a fi foarte bogat și zgârcit
A ședea la masă = a lua masa, a mânca
A-i ședea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult
A ședea pe capul cuiva = a plictisi pe cineva cu prezența sa sau cu prea multe insistențe
A ședea cu mâinile în sân sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate etc = a nu face, a nu întreprinde nimic
A ședea strâmb și a judeca sau a vorbi, a grăi drept = a discuta cu franchețe; a recunoaște adevărul
În expresie A-i ședea cuiva bine sau rău, frumos, mândru = a nu i se potrivi; a nu fi așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat
A ședea ca pe ghimpi sau pe foc, pe ace = a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece
A ședea pe comoară = a fi foarte bogat și zgârcit
A ședea la masă = a lua masa, a mânca
A-i ședea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult
A ședea pe capul cuiva = a plictisi pe cineva cu prezența sa sau cu prea multe insistențe
= a nu face, a nu întreprinde nimic
A ședea strâmb și a judeca sau a vorbi, a grăi drept = a discuta cu franchețe; a recunoaște adevărul 4
În expresie A-i ședea cuiva bine sau rău, frumos, mândru = a nu i se potrivi; a nu fi așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL a ședea pe vine