 | as |
|
| șprițui [ șpri-țu-i ] VEZI SINONIME PENTRU șprițui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului a spritui în mai multe dicționareDefinițiile pentru a spritui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a șprițui (forma la infinitiv) A șprițui conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru șprițui: șprițuí, șpríțui și șprițuiésc, verb IV (regional) 1. (despre vița de vie) a stropi cu vermorelul. 2. (în exploatarea lemnului) a turna apă pe uluc (jilip) pentru a înlesni alunecarea buștenilor. 3. a face spălături interne la animale cu șprița (vezi). 4. (despre pereți) a tencui. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘPRIȚUI: ȘPRIȚUÍ1, șprițuiesc, verb IV. reflexiv (familial) A consuma șpriț1 sau alte băuturi alcoolice; prin extensie a se ameți, a se îmbăta. [ pronunție: -țu-i] – Șpriț1 + sufix -ui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘPRIȚUI: ȘPRIȚUÍ1, șprițuiesc, verb IV. reflexiv (familial) A consuma șpriț1 sau alte băuturi alcoolice; prin extensie a se ameți, a se îmbăta. – Șpriț1 + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru șprițui: șprițuí (a bea, a stropi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele șprițuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea șprițuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural șprițuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru șprițui: șprițuí (a spritui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele șprițuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea șprițuiá; conjunctiv prezent 3 să șprițuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru A ȘPRIȚUI: A ȘPRIȚUÍ a sprituiiésc tranzitiv (suprafețe ale unor piese) A prelucra cu șprițuitorul. /spriț + sufix a sprituiui Forme diferite ale cuvantului a spritui: iésc Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘPRIȚUI: ȘPRIȚUÍ2, șprițuiesc, verb IV. tranzitiv A stropi cu un lichid. [ pronunție: -țu-i] – Din germana spritzen. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘPRIȚUI: ȘPRIȚUÍ2, șprițuiesc, verb IV. tranzitiv A stropi cu un lichid. – Din germana spritzen. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘPRIȚUI: ȘPRIȚUÍ, șprițuiesc, verb IV. tranzitiv A stropi cu un lichid dintr-o stropitoare. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ȘPRIȚUI: ȘPRIȚUÍ verb trecut a stropi cu un lichid (lac, vopsea etc.). (< germana Spritzen) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru șprițui: șprițui, șprițuiesc vezi r. a consuma șpriț sau alte băuturi alcoolice Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'A SPRITUI' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL șprițui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului șprițui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii șprițuí a șprițui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele șprițuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea șprițuiá; conjunctiv prezent 3 să șprițuiáscă. A ȘPRIȚUÍ șprițuiiésc tranzitiv suprafețe ale unor piese A prelucra cu șprițuitorul. /spriț + sufix șprițuiui. |
GRAMATICA cuvântului șprițui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului șprițui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul șprițui poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE șprițui? Vezi cuvântul șprițui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul șprițui?[ șpri-țu-i ] Se pare că cuvântul șprițui are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Gâscă sălbatică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
