eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție a sta ca un butuc


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Butuc [ bu-tuc ]
VEZI SINONIME PENTRU butuc PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului a sta ca un butuc în mai multe dicționare

Definițiile pentru a sta ca un butuc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru butuc:
butúc substantiv masculin [Atestat: SIMION DASC., ap. LET. I, A 53/32 / V: (Trs) butuctug / plural butucuci / Etimologie: nct] 1 Buștean (2). 2 Bucată mai mare tăiată dintr-un butuc (1). 3 Bucată groasă de lemn Si: bucium2, bilă1, buturugă, bârnă, bulvan, ciot, gros, pociumb, tumurug. 4 Buștean (1). 5 (Pfm; îe) A trage cuiva butuc ul A înșela. 6 (Pfm; îe) A avea slugi din butuc uci A fi mândru ca și cum ar fi servit de slugi. 7 (Fig; despre oameni; în comparații) Om scund și gras. 8 (Pfm; îe) A fi gol chilug și gras butuc Se spune despre cineva care a cheltuit tot pe băutură. 9 (Fig; despre oameni; în comparații) Om trândav. 10 (Fig) Om bădăran. 11 (Pfm; îe) A fi din butuc (sau ca butuc ul ) A fi prost. 12 Tulpina cea groasă a viței-de-vie Si: bucium2, muzuc. 13 Bucată groasă de lemn, în mijloc cu o gaură (sau cu două), în care se prindeau picioarele, mânile sau gâtul prizonierilor ori infractorilor Si: obezi, cătușe, fiare. 14 (Îe) A lega (pe cineva) butuc A lega astfel încât să nu se mai poată mișca Cf burduf cobză, fedeleș. 15 (Îe) A dormi butuc A dormi adânc. 16 Partea centrală a unui corp rotativ, care se montează pe un arbore și în care sunt înfipte spițe (la roți), pale (la elice) etc. Si: bucium2, bute, buștean, căpățănă. 17 Bucată groasă de lemn, pe care se taie lemnele de foc Si: tăietor, trunchi. 18 Trunchi de lemn pe care se taie carnea la măcelărie. 19 (Înv) Trunchi care servea călăului pentru decapitarea condamnaților. 20 Lemnul în care se înțepenește nicovala pe care se bate coasa Si: butucer. 21 Scaun folosit la presele de ulei. 22 Scaunul vârtelniței. 23 Talpa războiului de țesut. 24 Partea superioară a jugului. 25 Unealtă pe care se rad și se sineluiesc pieile. 26 (Reg; îs) -ul cu găvanele Parte a piuei, în care se pun dimiile Cf: oală, covată, ștează.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BUTUC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUTUC:
BUTÚC, butuci, substantiv masculin

1. Bucată dintr-un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi; butură.
♦ Bucată groasă de lemn de foc; buștean, buturugă.
       • Expresia: (Adverbial) A lega (pe cineva) butuc = a lega (pe cineva) astfel încât să nu mai poată mișca; a lega cobză, a lega fedeleș. A dormi butuc = a dormi adânc.
♦ Bucată groasă de lemn pe care se taie lemnele de foc; trunchi de lemn pe care se taie carnea la măcelărie; trunchi care servea călăului pentru decapitarea condamnaților.

2. figurat Om prost și necioplit.

3. Partea de jos, mai groasă, a tulpinii viței de vie (de la pământ până la punctul de ramificație).

4. Partea centrală a unui corp rotativ, care se montează pe un arbore și în care sunt înfipte spițe (la roți), pale (la elice) etc. Butucul roții.

5. Bucată groasă de lemn prevăzută cu găuri, în care se prindeau în vechime picioarele, mâinile sau gâtul arestaților și prizonierilor.

6. Partea superioară a jugului.

7. Talpa sau scaunul războiului de țesut.

– Et. nec.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BUTUC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUTUC:
BUTÚC, butuci, substantiv masculin

1. Bucată dintr-un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi; butură.
♦ Bucată groasă de lemn de foc; buștean, buturugă. Expresia: (Adverbial) A lega (pe cineva) butuc = a lega (pe cineva) astfel încât să nu se mai poată mișca; a lega cobză, a lega fedeleș. A dormi butuc = a dormi adânc.
♦ Bucată groasă de lemn pe care se taie lemnele de foc; trunchi de lemn pe care se taie carnea la măcelărie; trunchi care servea călăului pentru decapitarea condamnaților.

2. figurat Om prost și necioplit.

3. Partea de jos, mai groasă, a tulpinii viței-de-vie (de la pământ până la punctul de ramificație).

4. Partea centrală a unui corp rotativ, care se montează pe un arbore și în care sunt înfipte spițe (la roți), pale (la elice) etc. Butucul roții.

5. Bucată groasă de lemn, prevăzută cu găuri, în care se prindeau în trecut picioarele, mâinile sau gâtul arestaților și prizonierilor.

6. Partea superioară a jugului.

7. Talpa sau scaunul războiului de țesut.

– Et. nec.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

butuc
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru butuc:
butúc m. (gep. *buttuk, anglosaxon, buttuc, căpătîi, butuc; limba engleză buttock, crupă. despre limba română vine rut. butúk, id. Cp. cu bont 2). Buștean, trunchĭ (maĭ mare orĭ maĭ mic, retezat și fără ramurĭ). Restu trunchiuluĭ rămas la pămînt. Bucată de lemn gros: a pune un butuc în foc ( vezi năclad). Mijlocu roateĭ, în care-s înțepenite spițele și pin care trece osia. Bucată de trunchĭ pe care măcelaru taĭe carnea orĭ pe care se despică lemne orĭ se bate ceva cu ciocanu (Cînd e de fer se numește nicovală). Dibă, lemn gros în care prindeaŭ odinioară picioarele criminalilor și și se întrebuințează și azĭ contra celor îndărătnicĭ. figurat Om prost orĭ trîndav: ce butuc și acest om! Butuc de viță, trunchĭ de viță: o vie cu o mie de butucĭ. A trage cuiva un butuc (Moldova), a-l înșela, a-l păcăli. A fi din butucĭ, a fi din neam prost. adverb A dormi butuc, a dormi adînc, greŭ, bumben, buștean, tun. A lega butuc, a lega țeapăn așa în cît să nu se maĭ poată mișca.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

BUTUC
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUTUC:
BUTÚC, butuci, substantiv masculin

1. Bucată dintr-un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi; bucată groasă de lemn de foc; buștean.
       • Expresia: A lega (pe cineva) butuc = a lega (pe cineva) astfel încât să nu se mai poată mișca; a lega cobză, a lega fedeleș. A dormi butuc = a dormi adânc.
♦ Bucată groasă de lemn pe care se taie lemnele de foc; trunchi de lemn pe care se taie carnea la măcelărie; (în trecut) trunchi care servea călăului pentru decapitarea condamnaților.

2. figurat Om prost și necioplit.

3. Partea de jos, mai groasă, a tulpinii viței de vie (de la pământ până la punctul de ramificație).

4. Partea centrală a unui corp rotativ, care se montează pe un arbore și în care sunt înfipte spițe (la roți), pale (la elice) etc. Butucul roții.

5. Bucată groasă de lemn prevăzută cu găuri, în care se prindeau în vechime picioarele, mâinile sau gâtul arestaților și prizonierilor.

6. Partea superioară a jugului.

7. Talpa sau scaunul războiului de țesut.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BUTUC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUTUC:
BUTUC s.

1. buștean, buturugă, ciot, (popular) bucium, teșitură, (regional) boancă, buștihan, butură, ciomp, ciuteică, gros, (prin Banat și Transilvania) bălvan, (Moldova) ciotcă, (Olt.) ciumpan, (prin Moldova) lostopană, (Olt. și Banat) turugă, tutuc. (Pune un butuc pe foc.)

2. buștean, (învechit și regional) pociumb. (butuc rămas în pămînt după tăierea copacului.)

3. tăietor, trunchi, (rar) tăiș, (regional) tăiuș, (Transilvania și Bucovina) lemnar. (butuc de spart lemne.)

4. (tehnic) bedreag, scaum de cioplit. (Un butuc al rotarului.)

5. scaun, trunchi. (butuc de măcelărie.)

6. obadă, (regional) tumurug, (învechit) dibă, gros. (butuc de tortură.)

7. (tehnic) (popular) căpățînă, (regional) bucium, buștean, bute, creier. (butuc la roată.)

8. (tehnic; la plural ) plazuri (la plural), tălpi (la plural), (regional) craci (la plural), drugi (la plural), fofeze (la plural), grindeie (la plural), lemne (la plural), tălpeți (la plural). (butuc la războiul de țesut.)

9. (tehnic) pat, picior, scaun, strat, talpă, (regional) pitrucă, stîrciog. (butuc la sucală, la vîrtelniță.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

BUTUC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUTUC:
BUTÚC butucci m.

1) Bucată dintr-un trunchi de copac tăiat.

2) Bucată groasă de lemn de foc; buștean; buturugă. * A dormi butuc a dormi adânc, fără simțire; a dormi bute; a dormi buștean. A-i trage cuiva butuccul a păcăli pe cineva.

3) Bucată din tulpina unui copac gros, destinat efectuării diferitelor operații (despicatul lemnelor de foc, tăiatul cărnii la măcelarie etc.); trunchi.

4) învechit Trunchi de lemn, prevăzut cu găuri, în care se prindeau mâinile, picioarele și gâtul arestaților și prizonierilor.

5) figurat Om prost și needucat.

6) Partea de jos, mai groasă, a tulpinei viței de vie.

7) Partea centrală a unei roți în care se montează spițele. /Orig. nec.
Forme diferite ale cuvantului butuc: butucci

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

BUTUC
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru BUTUC:
BUTUC substantiv

1.

– (Glos).

2. Butuce, D-tru, 1668 (BCI VII 69); -a (Hur).

3. Butucel, Șt., mold.; Butucel/ea (17 A III 182); -escu, act.

4. Butucaru, M. (Mîneciu).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

a sta ca un butuc
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru a sta ca un butuc:
a sta ca un butuc expresie a sta nemișcat într-un locuțiune
Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

BUTUC
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru BUTUC:
BUTÚC substantiv verbal bucium, ceafă.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

butuc
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru butuc:
butuc substantiv verbal BUCIUM. CEAFĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

butuc
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru butuc:
butúc substantiv masculin, plural butúci
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

butuc
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru butuc:
butúc substantiv masculin, plural butúci
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'A STA CA UN BUTUC'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL butuc
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului butuc dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
I, A 53/32 / V: Trs butuctug / plural butucuci / Etimologie: nct] 1 Buștean 2.
5 Pfm; îe A trage cuiva butuc ul A înșela.
6 Pfm; îe A avea slugi din butuc uci A fi mândru ca și cum ar fi servit de slugi.
8 Pfm; îe A fi gol chilug și gras butuc Se spune despre cineva care a cheltuit tot pe băutură.
11 Pfm; îe A fi din butuc sau ca butuc ul A fi prost.
14 Îe A lega pe cineva butuc A lega astfel încât să nu se mai poată mișca Cf burduf cobză, fedeleș.
15 Îe A dormi butuc A dormi adânc.
Pune un butuc pe foc.
Butuc rămas în pămînt după tăierea copacului.
Butuc de spart lemne.
Un butuc al rotarului.
Butuc de măcelărie.
Butuc de tortură.
Butuc la roată.
Butuc la războiul de țesut.
Butuc la sucală, la vîrtelniță.
BUTÚC butucci m.
* A dormi butuc a dormi adânc, fără simțire; a dormi bute; a dormi buștean.
A-i trage cuiva butuccul a păcăli pe cineva.
Butuc de spart lemne.
Un butuc al rotarului.
Butuc de măcelărie.
Butuc de tortură.
Butuc la roată.
Butuc la războiul de țesut.
Butuc la sucală, la vârtelniță.

GRAMATICA cuvântului butuc?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului butuc.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul butuc poate fi: substantiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul butuc sa indeplinească rolul de: substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul butuc are forma: butucuc

CUM DESPART ÎN SILABE butuc?
Vezi cuvântul butuc desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul butuc?
[ bu-tuc ]
Se pare că cuvântul butuc are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL butuc
Inţelegi mai uşor cuvântul butuc dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Adverbial A lega pe cineva butuc = a lega pe cineva astfel încât să nu mai poată mișca; a lega cobză, a lega fedeleș
A dormi butuc = a dormi adânc
Expresia: Adverbial A lega pe cineva butuc = a lega pe cineva astfel încât să nu se mai poată mișca; a lega cobză, a lega fedeleș
A dormi butuc = a dormi adânc
A lega pe cineva butuc = a lega pe cineva astfel încât să nu se mai poată mișca; a lega cobză, a lega fedeleș
A dormi butuc = a dormi adânc

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL butuc

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Acetobutirat, acetobutirați, substantiv masculin în sintagma acetobutirat de celuloză?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a fi înnorat
funcție a mai multor variabile care nu se schimbă, orice mutări ar suferi aceste variabile
ester mixt al celulozei, folosit la fabricarea fibrelor de celuloză, a lacurilor, emailurilor etc
fără a se arăta pe față; pe ascuns, pe furiș
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app