eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție anafora anafora


PROPOZIȚII GRAMATICĂSILABE
Anaforă [ a-na-fo-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU anaforă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului anafora anafora în mai multe dicționare

Definițiile pentru anafora anafora din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru anaforă:


1) anáforă și -ură forme, plural ĭ și e (mgr. anaforá, oferire, de unde și vechea slavă anafora și náfora, limba bulgară sîrb. nafora. vezi anaforă 2 și prescură. Vest. Un fel de pîne pe care preutu ortodox o binecuvintează la liturghie și o oferă credincioșilor prefăcută în bucățele. Banu cel de anaforă, ultimu ban păstrat cu îngrijire. figurat Iron. Bucățică de mîncare prea mică.

– În est náforă saŭ -ură. vezi litie.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

anafora
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru anafora:
anaforá substantiv feminin Partea centrală a Liturghiei ortodoxe, corespunzând canonului euharistic, care constă dintr-un ansamblu de rugăciuni de mulțumire, de consacrare și de invocare, însoțite de gesturi și acțiuni simbolice, în timpul căreia se săvârșește prefacerea sfintelor daruri în sfânta Taină a împărtășaniei.

– Din greacă anafora.

Definiție sursă: Dicționar religios

ANAFORA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ANAFORA:
ANAFORÁ, anaforale, substantiv feminin (Învechit) Raport scris adresat domnitorului, de obicei de către un mare dregător. Se miră cineva cînd vede... anaforalele și hotărîrile de acum, care în multe rînduri cuprind atît de puțin. Ni s-au prilejuit a vide o anafora scrisă pe douăzeci coale hîrtie. NEGRUZZI, S. I 304.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ANAFÓRĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ:
ANAFÓRĂ1, anafore, substantiv feminin Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze, părți de frază, versuri pentru accentuarea unei idei sau pentru obținerea unor simetrii. [accentuat și anáforă]

– Din limba franceza anaphore, latina anaphora.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ANAFÓRĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ:
ANAFÓRĂ1, anafore, substantiv feminin Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze sau părți de frază pentru accentuarea unei idei sau pentru obținerea unor simetrii.

– Din limba franceza anaphore, latina anaphora.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

anaforă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru anaforă:
anafóră1 substantiv feminin [Atestat: DEX2 / Plural: anaforare / Etimologie: franceza anaphore, lat anaphora] Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze succesive pentru accentuarea unei idei sau pentru obținerea unor simetrii.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ANAFÓRĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ:
ANAFÓRĂ substantiv feminin Figură de stil constând în repetarea unui cuvânt la începutul mai multor versuri, propoziții sau fraze succesive. [< limba franceza anaphore, latina, greacă anaphora, conform greacă ana

– înapoi, phora

– întoarcere].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ANAFORA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANAFORA:
ANAFORÁ, anaforale, substantiv feminin (În Moldova și în Țara Românească, în secolul XVIII

– XIX)

1. Raport scris adresat domnitorului (de către un mare dregător).

2. Proclamație a domnitorului.

– Din limba neogreacă anafora.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ANAFORA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANAFORA:
ANAFORÁ, anaforale, substantiv feminin (În Moldova și în Țara Românească, în secolul XVIII-XIX)

1. Raport scris adresat domnitorului (de către un mare dregător).

2. Proclamație a domnitorului.

– Din limba neogreacă anaforá.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ANAFÓRĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ:
ANAFÓRĂ2, anafore, substantiv feminin Figură de retorică constând în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze consecutive sau al mai multor membre de frază.

– în franceză anaphore (neologism din limba latină anaphora).

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

ANAFÓRĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ:
ANAFÓRĂ, anafore, substantiv feminin Figură de retorică, constînd în repetarea aceluiași cuvînt la începutul mai multor fraze consecutive sau al mai multor membre de frază, pentru a obține efecte stilistice.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

anaforă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru anaforă:
*2) anáforă forme, plural e (latina anáphora, despre vgr. anaphorá. vezi anaforă 1, anforă, epi- și meta-foră). retoric Repetarea aceluĭașĭ cuvînt la începutu maĭ multor propozițiunĭ consecutive.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ANAFÓRĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ:
ANAFÓRĂ substantiv feminin procedeu stilistic constând în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor unități sintactice sau metrice; epanaforă. (< limba franceza anaphore, latina anaphora)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

anafora
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru anafora:
anafóra substantiv feminin [Atestat: (a. 1802) URICARIUL I, 7/20 / Plural: anaforale / Etimologie: ngr ἀνἀφορά] 1 (Înv) Raport făcut domnitorului de către un mare dregător). 2 Proclamație a domnului.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ANAFÓRĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ANAFÓRĂ:
ANAFÓRĂ anaforae forme Figură de stil care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul a mai multor versuri, propoziții sau fraze. /<ngr. anaforá
Forme diferite ale cuvantului anafora: anaforae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ANAFORA
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANAFORA:
ANAFORÁ, anaforale, substantiv feminin (învechit) Raport scris adresat domnitorului (de către un mare dregător).

– limba neogreacă anafora.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

anafora
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru anafora:
anaforá forme (limba neogreacă anaforá, raport. vezi anáforă. secolul 18-19. Raport (dare de samă) a unuĭ funcționar către domn.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

anafora
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru anafora:
anaforá (raport) (învechit) substantiv feminin, articulat anaforáua, genitiv dativ articulat anaforálei; plural anaforále, articulat anaforálele
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

anaforă / anaforă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru anaforă / anaforă:
anafóră / anáforă (figură de stil) substantiv feminin, genitiv dativ articulat anafórei / anáforei; plural anafóre / anáfore
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

anafora
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru anafora:
anaforá (raport) substantiv feminin, articulat anaforáua, genitiv dativ articulat anaforálei; plural anaforále
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

anaforă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru anaforă:
anafóră (figură de stil) substantiv feminin, genitiv dativ articulat anafórei; plural anafóre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

ANAFORĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ANAFORĂ:
ANÁFORĂ2 substantiv feminin vezi anafură.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ANAFORĂ
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ANAFORĂ:
ANÁFORĂ1 substantiv feminin vezi anafură.
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

ANAFORĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ANAFORĂ:
ANÁFORĂ2 substantiv feminin vezi anafură.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

anaforă
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru anaforă:
anafóră2 substantiv feminin vezi anafură
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a


CUVINTE APROPIATE DE 'ANAFORA ANAFORA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL anaforă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului anaforă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Anafóră1 substantiv feminin [Atestat: DEX2 / Plural: anaforăre / Etimologie: franceza anaphore, lat anaphora] Procedeu stilistic care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul mai multor fraze succesive pentru accentuarea unei idei sau pentru obținerea unor simetrii.
1802 URICARIUL I, 7/20 / Plural: anaforăle / Etimologie: ngr ἀνἀφορά] 1 Înv Raport făcut domnitorului de către un mare dregător.
ANAFÓRĂ anaforăe forme Figură de stil care constă în repetarea aceluiași cuvânt la începutul a mai multor versuri, propoziții sau fraze.

GRAMATICA cuvântului anaforă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului anaforă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul anaforă poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul anaforă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul anafora are forma: anaforále

CUM DESPART ÎN SILABE anaforă?
Vezi cuvântul anaforă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul anaforă?
[ a-na-fo-ră ]
Se pare că cuvântul anaforă are patru silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A induce în eroare?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
hârtie specială, acoperită pe o față cu un strat sensibil la acțiunea luminii, pe care se copiază la heliograf 1 în dn desene făcute pe hârtie de calc
gaz combustibil întrebuințat la iluminat și încălzit, obținut prin distilarea huilei; gaz de iluminat
a înșela, a amăgi
america
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app