eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție busuioc de camp


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Busuioc [ bu-su-ioc ]
VEZI SINONIME PENTRU busuioc PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului busuioc de camp în mai multe dicționare

Definițiile pentru busuioc de camp din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru BUSUIÓC:
BUSUIÓC, -OÁCĂ, busuioci, -oace, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv

I. S. m., substantiv neutru

1. S. m. Plantă erbacee de grădină din familia labiatelor, cu tulpina păroasă, cu flori mici, albe sau trandafirii, cu miros plăcut (Ocimum basilicum).
       • Compuse: busuioc-roșu = plantă erbacee ornamentală, cu flori mici, roșii, dispuse în spice (Amaranthus caudatus); busuioc-sălbatic = plantă erbacee cu tulpina păroasă și flori violete (Prunella vulgaris).

2. substantiv neutru (regional) Numele unui dans popular asemănător cu hora; melodie după care se execută acest dans.

II. Adj. (Despre fructe, vin) Cu aromă de busuioc (I 1).
♦ Pere busuioace = soi de pere răspândit mai mult în Moldova, ovale, galbene-verzui și roșii-aprins pe partea însorită.
♦ (Substantivat, forme) Varietate de viță-de-vie; strugure produs de această viță. [Variante: bosuióc substantiv neutru]

– Din limba bulgară bosilek, limba sârbă bosiljak.
Forme diferite ale cuvantului busuioc: -oÁcĂ

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

busuioc
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru busuioc:
busuióc, busuiocoácă [Atestat: CARTE DE BUCATE (1749), ap. GCR II, 44 / V: bosbusuioc / Plural: busuiocoace / Etimologie: bg бocилeк cf mg busziók] 1 substantiv masculin Plantă erbacee de grădină din familia labiatelor, cu tulpina păroasă, cu flori mici, albe sau trandafirii, cu miros plăcut, folosit în prepararea ceaiurilor și în gastronomie (Ocimum bcisilicum). 2 substantiv masculin (Îc) busuiocroșu Plantă erbacee ornamentală, cu flori mici, roșii dispuse în spice (Amaranthus caudatus). 3 substantiv masculin (Îc) busuioc sălbatic Plantă erbacee cu tulpina păroasă și flori violete (Prunella vulgaris). 4 sn (Reg) Dans popular asemănător cu hora. 5 sn Melodie după care se execută busuiocul (4). 6 a (despre fructe, vin) Cu aromă de busuioc (1). 7 a (Îs) Pere busuiocoace Soi de pere răspândit mai mult în Moldova, ovale, galben-verzui, roșu-aprins pe partea însorită. 8 substantiv feminin Varietate de viță de vie. 9 substantiv masculin Strugure produs de busuioacă (8).
Forme diferite ale cuvantului busuioc: busuiocoácă

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

BUSUIÓC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru BUSUIÓC:
BUSUIÓC, -OÁCĂ, busuioci, -oace, substantiv, adjectiv

I. substantiv

1. S. m. Plantă erbacee de grădină din familia labiatelor, cu tulpina păroasă, cu flori mici, albe sau trandafirii, cu miros plăcut (Ocimum basilicum).
       • Compuse: busuioc-roșu = plantă erbacee ornamentală, cu flori mici, roșii, dispuse în spice (Amaranthus caudatus); busuioc-sălbatic = plantă erbacee cu tulpina păroasă și flori violete (Prunella vulgaris).

2. substantiv neutru (regional) Numele unui dans popular asemănător cu hora; melodie după care se execută acest dans.

II. Adj. (Despre fructe, vin) Cu aromă de busuioc (I 1).
♦ Pere busuioace = soi de pere răspândit mai mult în Moldova, ovale, galbene-verzui și roșu-aprins pe partea însorită.
♦ (Substantivat, forme) Varietate de viță de vie; strugure produs de această viță. [Variante: bosuióc substantiv neutru]

– Din limba bulgară bosilek, sârbo-croată bosiljak.
Forme diferite ale cuvantului busuioc: -oÁcĂ

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

BUSUIOC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru BUSUIOC:
BUSUIOC substantiv, adjectiv

1. substantiv (botanică; Ocimum basilicum) (prin Transilvania) mălăcină.

2. substantiv (botanică) busuioc-dc-cîmp (Prunella vulgaris) = șopîrlaiță, șopîrliță, busuioc-roșu, busuioc-sălbatic, (regional) șopîrlariță, iarbă-neagră; busuioc-roșu (Prunella vulgaris) = șopîrlaiță, șopîrliță, busuioc-de-cîmp, busuioc-sălbatic, (regional) șopîrlariță, iarbă-neagră; busuioc-roșu (Amaranthus caudatus) = (regional) bujor, moțul-curcanului, nasul-curcanului; busuioc-sălbatic (Prunella vulgaris) = șopîrlaiță, șopîrliță, busuioc-de-cîmp, busuioc-roșu, (regional) șopîrlariță, iarbă-neagră.

3. adjectiv muscat, tămîios, (Banat și Transilvania) mușcătar, mușcătareț. (Fructe busuioc; struguri busuioc.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

BUSUIÓC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUSUIÓC:
BUSUIÓC1 substantiv neutru Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpina păroasă, cu flori mici, albe sau trandafirii, cultivată prin grădini pentru mirosul ei pătrunzător (Ocimum basilicum). Eu am simțit în nări și mireasmă de busuioc. SADOVEANU, N. forme

13. Busuioc și mint-uscată Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată. EMINESCU, O. I 84. Dragu-mi-i badiu din joc Că miroasă-a busuioc! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 34. (Metaforic) Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei, busuioc de pus la icoane. CREANGĂ, P. 284.
       • Expresia: (Familiar) A drege busuiocul = a încerca să repari o gafă.

– Variantă: bosuióc (NEGRUZZI, S. I 323) substantiv neutru

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

busuioc
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru busuioc:
busuióc substantiv masculin

– Plantă (Ocimum basilicum), cea mai comună și apreciată dintre florile cunoscute tradițional în popor. –

2. (argotic) Cuțit, briceag. –

3. (Adj.) Se spune despre fructele cu gust asemănător cu strugurele tămîios.

– Variante bus(i)oc, bus(u)ioc. Mr. busuloc, busulac, busiloc. limba sârbă bosiok (Miklosich, Fremdw., 78; Cihac, II, 35), sau în limba maghiara bosziók, busziók (DAR). Cuvînt comun multor limbi, provenind din greacă βασιλιϰόν, conform italiana basilico, limba franceza basilic, albaneză bozëljok, limba bulgară bosiljak, bolisljok; totuși. este greu de susținut derivat directă din greacă *βασιλιαϰόν, propusă de Diculescu, Elementele, 461.

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

BUSUIÓC
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUSUIÓC:
BUSUIÓC1 substantiv neutru

1. Plantă erbacee de grădină cu tulpina păroasă, cu flori albe sau trandafirii și cu miros plăcut (Ocimum basilicum).
       • Compuse: busuioc-roșu = plantă erbacee ornamentală, cu flori mici, roșii, dispuse în spice (Amaranthus caudatus); busuioc-sălbatic = plantă erbacee cu tulpina păroasă și flori violete (Brunella vulgaris).

2. (regional) Numele unui dans popular și al melodiei după care se execută. [Variante: bosuióc substantiv neutru]

– limba bulgară bosilek, limba sârbă bosiljak.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

busuioc
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru busuioc:
busuioc m.

1. plantă de grădină plăcut mirositoare (Ocimum basilicum): busuiocul joacă un rol mare în credințele și erezurile poporului; el aduce noroc la casa omului, se întrebuințează de babe în descântece și la farmece de dragoste:

2. mănunchiu de busuioc cu care botează preoții. [Bulg. BOSILĬOK (=lat. basilicum)]. ║ a. cu miros de busuioc: poamă busuioacă, Moldova tămâioasă.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

busuioc
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru busuioc:
busuióc, -oacă, busuioci, -oace substantiv Plantă erbacee din familia labiatelor, cu tulpină păroasă și flori mici albe sau roz, cultivată pentru mirosul ei plăcut (Ocimum basilicum); prin extensie mănunchi sau pămătuf de busuioc, folosit de preot când stropește cu agheasmă; sfeștoc. [Variante: bosuióc substantiv neutru]

– Din limba bulgară bosilak, sârbo-croată bosiljak.
Forme diferite ale cuvantului busuioc: -oacă

Definiție sursă: Dicționar religios

BUSUIÓC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUSUIÓC:
BUSUIÓC3 busuiocióci m. Plantă erbacee, înaltă, cu frunze mici, lunguiețe și cu flori dispuse în spic, albe sau trandafirii, plăcut mirositoare, folosite în parfumerie, medicină, industria conservelor. [silabe bu-su-ioc] /<sb. bosilijak, bulg. bosilek
Forme diferite ale cuvantului busuioc: ióci

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

BUSUIÓC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru BUSUIÓC:
BUSUIÓC2, -OÁCĂ, busuioci, -oace, adjectiv Cu aromă și miros de busuioc. Vin busuioc. Pere busuioace.
♦ (Substantivat) Varietate de viță de vie; strugure produs de această viță (cu aromă și cu miros ca al busuiocului).

– vezi tămîioasă.
Forme diferite ale cuvantului busuioc: -oÁcĂ

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

BUSUIÓC
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru BUSUIÓC:
BUSUIÓC2, -OÁCĂ, busuioci, -oace, adjectiv Cu aromă și miros de busuioc1.
♦ (Substantivat) Varietate de viță de vie; strugure produs de această viță.
♦ (Substantivat, forme) Varietate românească de pere văratice.

– Din busuioc1.
Forme diferite ale cuvantului busuioc: -oÁcĂ

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

BUSUIÓC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUSUIÓC:
BUSUIÓC2 busuiocioáce n. mai ales articulat

1) Dans popular executat în cerc, mai ales într-un tempo lent.

2) Melodie după care se execută acest dans. [silabe bu-su-ioc] /<sb. bosilijak, bulg. bosilek
Forme diferite ale cuvantului busuioc: ioáce

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

BUSUIÓC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru BUSUIÓC:
BUSUIÓC1 busuiocioácă (busuiocióci, busuiocioáce): Pere busuiocioace varietate de pere văratice cu aromă plăcută. [silabe bu-su-ioc] /<sb. bosilijak, bulg. bosilek
Forme diferite ale cuvantului busuioc: busuiocioácă busuiocióc

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

busuioc
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru busuioc:
busuióc adjectiv masculin, plural busuióci; forme singular busuioácă, plural busuioáce
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

busuioc
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru busuioc:
busuióc1 adjectiv masculin, plural busuióci; forme busuioácă, plural busuioáce
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

busuioc
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru busuioc:
busuióc (plantă) substantiv masculin
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

busuioc
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru busuioc:
busuióc2 (plantă) substantiv masculin
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

busuioc
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru busuioc:
busuióc (dans) substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'BUSUIOC DE CAMP'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL busuioc
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului busuioc dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Busuióc, busuiocoácă [Atestat: CARTE DE BUCATE 1749, ap.
GCR II, 44 / V: bosbusuioc / Plural: busuiocoace / Etimologie: bg бocилeк cf mg busziók] 1 substantiv masculin Plantă erbacee de grădină din familia labiatelor, cu tulpina păroasă, cu flori mici, albe sau trandafirii, cu miros plăcut, folosit în prepararea ceaiurilor și în gastronomie Ocimum bcisilicum.
2 substantiv masculin Îc busuiocroșu Plantă erbacee ornamentală, cu flori mici, roșii dispuse în spice Amaranthus caudatus.
3 substantiv masculin Îc busuioc sălbatic Plantă erbacee cu tulpina păroasă și flori violete Prunella vulgaris.
7 a Îs Pere busuiocoace Soi de pere răspândit mai mult în Moldova, ovale, galben-verzui, roșu-aprins pe partea însorită.
Fructe busuioc; struguri busuioc.
BUSUIÓC3 busuiocióci m.
BUSUIÓC2 busuiocioáce n.
BUSUIÓC1 busuiocioácă busuiocióci, busuiocioáce: Pere busuiocioace varietate de pere văratice cu aromă plăcută.

GRAMATICA cuvântului busuioc?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului busuioc.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul busuioc poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul busuioc sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE busuioc?
Vezi cuvântul busuioc desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul busuioc?
[ bu-su-ioc ]
Se pare că cuvântul busuioc are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL busuioc
Inţelegi mai uşor cuvântul busuioc dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Compuse: busuioc-roșu = plantă erbacee ornamentală, cu flori mici, roșii, dispuse în spice Amaranthus caudatus; busuioc-sălbatic = plantă erbacee cu tulpina păroasă și flori violete Prunella vulgaris
♦ Pere busuioace = soi de pere răspândit mai mult în Moldova, ovale, galbene-verzui și roșii-aprins pe partea însorită
Compuse: busuioc-roșu = plantă erbacee ornamentală, cu flori mici, roșii, dispuse în spice Amaranthus caudatus; busuioc-sălbatic = plantă erbacee cu tulpina păroasă și flori violete Prunella vulgaris
♦ Pere busuioace = soi de pere răspândit mai mult în Moldova, ovale, galbene-verzui și roșu-aprins pe partea însorită
Substantiv botanică busuioc-dc-cîmp Prunella vulgaris = șopîrlaiță, șopîrliță, busuioc-roșu, busuioc-sălbatic, regional șopîrlariță, iarbă-neagră; busuioc-roșu Prunella vulgaris = șopîrlaiță, șopîrliță, busuioc-de-cîmp, busuioc-sălbatic, regional șopîrlariță, iarbă-neagră; busuioc-roșu Amaranthus caudatus = regional bujor, moțul-curcanului, nasul-curcanului; busuioc-sălbatic Prunella vulgaris = șopîrlaiță, șopîrliță, busuioc-de-cîmp, busuioc-roșu, regional șopîrlariță, iarbă-neagră
Familiar A drege busuiocul = a încerca să repari o gafă
Substantiv botanică busuioc-de-câmp Prunella vulgaris = șopârlaiță, șopârliță, busuioc-roșu, busuioc-sălbatic, regional șopârlariță, iarbă-neagră; busuioc-roșu Prunella vulgaris = șopârlaiță, șopârliță, busuioc-de-câmp, busuioc-sălbatic, regional șopârlariță, iarbă-neagră; busuioc-roșu Amaranthus caudatus = regional bujor, moțul-curcanului, nasul-curcanului; busuioc-sălbatic Prunella vulgaris = șopârlaiță, șopârliță, busuioc-de-câmp, busuioc-roșu, regional șopârlariță, iarbă-neagră
Compuse: busuioc-roșu = plantă erbacee ornamentală, cu flori mici, roșii, dispuse în spice Amaranthus caudatus; busuioc-sălbatic = plantă erbacee cu tulpina păroasă și flori violete Brunella vulgaris

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL busuioc

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A da de fund?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cal de munte foarte rezistent, răspândit în nordul moldovei
a dori să facă ceva, a avea chef de ceva
a ajunge până în fund; prin extensie a ajunge la capăt, la sfârșit1
din tată în fiu; de la o epocă la alta până la noi
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app