eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție iarba de orbalt


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Orbalţ [ or-balţ ]
VEZI SINONIME PENTRU orbalţ PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului iarba de orbalt în mai multe dicționare

Definițiile pentru iarba de orbalt din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
ORBALȚ
   
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORBALȚ:
ORBÁLȚ, (1) orbalțuri, substantiv neutru, (2) orbalți, substantiv masculin (învechit și popular)

1. substantiv neutru Erizipel, brâncă.

2. S. m. Numele a două plante erbacee întrebuințate în medicina populară: a) plantă veninoasă, cu tulpina subțire, cu frunze mari și flori mici, albe-gălbui (Actaea spicata); b) silnică.

– Din limba maghiară orbánc.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



ORBALȚ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORBALȚ:
ORBÁLȚ, (1) orbalțuri, substantiv neutru, (2) orbalți, substantiv masculin

1. substantiv neutru (învechit și popular) Erizipel.

2. S. m. Numele a două plante erbacee folosite în medicina populară: a) plantă veninoasă, cu tulpina subțire, cu frunze mari și cu flori mici, albe-gălbui (Actaea spicata); b) silnică.

– Din limba maghiară orbánc.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

orbalț
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru orbalț:
orbálț și orbánț n., plural urĭ (ung. orbanc, a. î. [despre numele propriŭ Orbán, Urban], de unde și limba bulgară orbáles). Brîncă, erizipel. O plantă ranunculacee de la munte (actáea spicáta), numită maĭ des ĭarbă de orbalț.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

orbalț
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru orbalț:
orbálț (orbálțuri), substantiv neutru –

1. Erizipel. –

2. Boz (Actaea spicata).

– Variante (Banat) orbanț. în limba maghiara orbáncz (Cihac, II, 519; Gáldi, Dict., 148).

– În Transilvania și Bucovina

– derivat orbalțit, adjectiv (umflat de erizipel).
Forme diferite ale cuvantului orbalt: orbálțuri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român



orbalț
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru orbalț:
orbalț (orbanț) n. Moldova și trecut

1. brăncă: descântec de orbalț;

2. plantă veninoasă cu florile alb-gălbui, crește prin pădurile umbroase dela munte (Actaea spicata). [Ung. ORBÁNCZ].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ORBALȚ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORBALȚ:
ORBÁLȚ1 orbalturi n. popular Boală infecțioasă manifestată prin inflamarea și înroșirea pielii, prin dureri și stare febrilă; brâncă; erizipel. /<ung. orbánc
Forme diferite ale cuvantului orbalt: orbalturi

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ORBALȚ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORBALȚ:
ORBÁLȚ substantiv neutru (Regional) Erizipel, brîncă. Domnul era bolnav de frică și de orbalț. IORGA, L. I 350. Se vindecă cei ce au orbalț. MARIAN, INS. 176.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ORBALȚ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORBALȚ:
ORBÁLȚ2 orbalti m. Plantă erbacee veninoasă, cu tulpina erectă, subțire, și cu frunze ovale, zimțate. /<ung. orbánc
Forme diferite ale cuvantului orbalt: orbalti

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ORBALȚ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ORBALȚ:
ORBALȚ substantiv (botanică; Actaea spicata) (regional) iarba-sfîntului-Cristofor, iarba-tîlharului, iarbă-de-orbalț.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

orbalț
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru orbalț:
orbálț2 (erizipel) (învechit, popular) substantiv neutru, plural orbálțuri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ORBALȚ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ORBALȚ:
ORBÁLȚ substantiv verbal erizipel, reumatism, silnic.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

orbalț
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru orbalț:
orbálț (erizipel) substantiv neutru, plural orbálțuri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

orbalț
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru orbalț:
orbalț substantiv verbal ERIZIPEL. REUMATISM. SILNIC.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

orbalț
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru orbalț:
orbálț1 (plantă) substantiv masculin, plural orbálți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

orbalț
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru orbalț:
orbálț (botanică) substantiv masculin, plural orbálți
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'IARBA DE ORBALT'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL orbalț
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului orbalț dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ORBÁLȚ1 orbalțuri n.
ORBÁLȚ2 orbalți m.

GRAMATICA cuvântului orbalț?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului orbalț.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul orbalț poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul orbalț sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul orbalț are forma: orbálțuri

CUM DESPART ÎN SILABE orbalţ?
Vezi cuvântul orbalţ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul orbalţ?
[ or-balţ ]
Se pare că cuvântul orbalţ are două silabe



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL orbalț

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-i fi sau a o duce greu?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
ac prevăzut cu o închizătoare care îi acoperă vârful, pentru a evita înțepătura sau pentru a împiedica desprinderea din locul unde este înfipt
medicament febrifug și analgezic, folosit în stările gripale, care constituie substanța de bază a aspirinei
a trăi în lipsuri materiale, a avea o situație materială precară
deplasări ale scoarței solide care constituie scoarța pământului, produse de forțele interne sau de gravitație și care duc la modificarea structurii geologice a scoarței
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?