eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție pluta far


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Plută [ plu-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU plută PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului pluta far în mai multe dicționare

Definițiile pentru pluta far din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLUTĂ:
PLÚTĂ, plute, substantiv feminin

1. Ambarcație ușoară făcută din trunchiuri de copac prinse între ele prin chingi sau prin scoabe de fier și transportate astfel pe ape curgătoare la fabricile de cherestea sau la porturi. Neputîndu-se tăia drumuri largi pe poalele munților, se dă drumul copacilor retezați pe apă și omul însuși coboară cu ajutorul plutei pe Bistrița. CĂLINESCU,

I. C.

7. Lunecă pluta ușor pe la Gura Căpriții. VLAHUȚĂ, O. A. II 170. Ușoară ca o săgeată o plută... se răpede în salturi pe povîrnișul apei. RUSSO, O. 105.
       • (În basme) Bastonașul i-l lua, Plută pe apă-l punea. PĂSCULESCU, L. P. 205.
       • Expresia: (Rar) A cădea de-a pluta = a cădea întins la pămînt. Nebun s-aruncă dînsa, din tot al ei avînt, Dar lunecă și cade de-a pluta la pămînt. COȘBUC, P. II 189. A face pluta = a înota plutind orizontal, pe spate. Știa să facă pluta, înota voinicește, cu o mînă sau cu amîndouă, pe un umăr sau altul. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre I 41.

2. Specie de plop ale cărui ramuri cresc aproape de la baza trunchiului dînd coroanei o formă de piramidă lungă și îngustă; se plantează adesea pentru împodobirea aleilor (Populus pyramidalis). O plută stufoasă stătea mai jos, cu rădăcinile dezvelite și pornită să cadă. GALACTION, O. I 297. Case, plute bătrîne de verb reflexiv:eme și de iarnă, troieni cît dealurile, ogrăzi de pruni, șire de paie și stoguri de coceni, toate fug și se afundă în urma ei. DELAVRANCEA, S. 34.

3. Stratul exterior poros, elastic și mai ușor decît apa, al scoarței unor specii de stejar (Quercus suber) care cresc în țările din bazinul Mediteranei occidentale; servește la fabricarea, dopurilor, a colacilor de salvare etc.
♦ (Rar) Dop din această materie. Alege o plută, o șterge cu cîrpa, o apasă încet și mai șterge o dată flaconul întreg. C. PETRESCU, C. vezi 260.
♦ Piesă de lemn sau de alt material ușor care se leagă de sfoara undiței pentru a o face să plutească la suprafața apei. Aruncă undița și nu trecu mult și văzu pluta undiței mișcîndu-se. ISPIRESCU, L. 380.
♦ Bucățică de lemn ușor în care se înfige fitilul candelei.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

plută
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru plută:
plútă forme, plural e (vechea slavă *plutva, sîrb. plutva, plută, plût, plută [de dop], limba rusă plot, rudă cu vgr. plotós, plutitor. vezi plavie, flotă). Aparat de plutire compus din maĭ multe grinzĭ unite între ele și care a fost primu fel de corabie pe rîurĭ: braziĭ din munțiĭ Moldoveĭ se prefac în plute și se scurg pe Siret la Galațĭ. Un fel de plop alb (pópulus álba) care crește pe lîngă ape (Muntenia), numit și plutaș (Bz.). Substanță densă și foarte ușoară pe care o produce scoarța unuĭ fel de stejar (quércus súber) și din care se fac dopurĭ, tălpĭ ș. a. (Acest stejar crește pin Portugalia, Spania, sudu Franciiĭ, Italia, Algeria ș. a. Recolta pluteĭ se face primăvara pin tăĭeturĭ care despart scoarța în plăcĭ). Bucățică de lemn, de papură orĭ un dop de plută care susține pe apă sfoara uneĭ undițe. Bucata de dop de plută care susține ĭasca în candelă. (Poate fi și o turtă de porțelan cavă și perforată la mijloc saŭ o lamă de tinichea sprijinită de marginile vasuluĭ și încovoĭată pînă la suprafața unt-de-lemnuluĭ). Nufăr (alb), plutniță (Muntenia).

– În Serbia plĭută.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

PLUTĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLUTĂ:
PLÚTĂ2, (1) plute, substantiv feminin

1. Specie de plop ale cărui ramuri cresc aproape de la baza trunchiului, dând coroanei o formă de piramidă lungă și îngustă; plutaș2 (Populus pyramidalis).

2. Material gros, neted, poros, impermeabil, elastic și mai ușor decât apa, obținut din stratul exterior al scoarței unor specii de stejar și folosit pentru fabricarea dopurilor, a colacilor de salvare, ca material izolant, în construcția avioanelor etc.; suber.
♦ (Rar) Dop fabricat din plută2 (2).
♦ Bucată de lemn sau de alt material ușor care se leagă de sfoara undiței pentru a o face să plutească la suprafața apei.
♦ Bucățică de lemn ușor în care se înfige fitilul candelei.

– Din limba sârbă plut.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PLUTĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLUTĂ:
PLÚTĂ2, plute, substantiv feminin

1. Specie de plop ale cărui ramuri cresc aproape de la baza trunchiului, dând coroanei o formă de piramidă lungă și îngustă; plutaș2 (Populus pyramidalis).

2. Material gros, neted, poros, impermeabil, elastic și mai ușor decât apa, obținut din stratul exterior al scoarței unor specii de stejar și folosit pentru fabricarea dopurilor, a colacilor de salvare, ca material izolant, în construcția avioanelor etc., suber.
♦ (Rar) Dop fabricat din plută2.
♦ Bucată de lemn sau de alt material ușor care se leagă de sfoara undiței pentru a o face să plutească la suprafața apei.
♦ Bucățică de lemn ușor în care se înfige fitilul candelei.

– Din sârbo-croată plut.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PLUTĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLUTĂ:
PLÚTĂ1, plute, substantiv feminin Ambarcație ușoară, plutitoare, uneori prevăzută cu flotoare, construită din trunchiuri de copac prinse împreună și destinată transportului trunchiurilor pe ape curgătoare.
       • Expresia: A face pluta = a înota plutind orizontal (pe spate). (Rar) A cădea de-a pluta = a cădea întins la pământ.
♦ Platformă de lemn plutitoare, folosită pentru salvare pe apă.
       • Plută-far = plută mare, cu o baliză din panouri și o instalație de semnale de ceață, servind pentru orientare.

– Din limba bulgară pluta.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PLUTĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLUTĂ:
PLÚTĂ2 plutae forme

1) Varietate de plop, având ramuri drepte, aproape verticale, ce pornesc de la baza tulpinii, formând o coroană îngustă, piramidală.

2) Material poros și impermeabil, ușor și elastic, extras din scoarța unor specii de stejar, având diferite întrebuințări (la fabricarea dopurilor, ca material izolant etc.).

3) Piesă mică, confecționată dintr-un material ușor (pană, lemn etc.), care se leagă de sfoara unei undițe, pentru a o menține la suprafața apei. /<sb. plut
Forme diferite ale cuvantului pluta: plutae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PLUTĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLUTĂ:
PLÚTĂ1, plute, substantiv feminin Ansamblu format din trunchiuri de copac prinse împreună și destinat transportului buștenilor pe ape curgătoare.
       • Expresia: A face pluta = a înota plutind orizontal (pe spate). (Rar) A cădea de-a pluta = a cădea întins la pământ.
♦ Platformă de lemn plutitoare, folosită pentru salvare pe apă.
♦ Plută-far = plută mare, cu o baliză din panouri și o instalație de semnale de ceață, servind pentru orientare.

– Din limba bulgară pluta.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

plută
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru plută:
plută forme

1. mare si frumos arbore ce se cultivă adesea pentru împodobirea aleelor (Populus pyramidalis);

2. stejar cu coaja mai moale întrebuințat în industrie (Quercus suber);

3. substanță elastică din care se fac tăblițe, dopuri și un cărbune întrebuințat în pictură;

4. grinzi legate laolaltă ce înnoată în apă: pod de plute;

5. bucățică de lemn la o undiță;

6. botanică Muntenia nufăr. [slava PLUTĬ].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PLUTĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLUTĂ:
PLÚTĂ1 plutae forme

1) Platformă plutitoare, formată din trunchiuri de copaci prinși împreună și transportați pe o apă curgătoare.

2) Ambarcație simplă, făcută din bușteni sau din scânduri unite între ele. /<bulg. pluta
Forme diferite ale cuvantului pluta: plutae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PLUTĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PLUTĂ:
PLUTĂ s.

1. (botanică; Populus pyramidalis) (popular) plop, (regional) plutaș.

2. (botanică; Populus alba) plop.

3. (botanică) suber. (Dopuri făcute din pluta.)

4. punte. (pluta la fitilul unei candele.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PLUTĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PLUTĂ:
PLUTĂ substantiv (prin Moldova și Olt.) pod, (învechit) plutitoare, (franțuzism învechit) radou. (pluta purtată de ape.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PLUTĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PLUTĂ:
PLÚTĂ s.

1. vezi plop.

2. vezi suber. (Dopuri făcute din pluta.)

3. punte. (pluta la fitilul unei candele.)

Definiție sursă: Dicționar de sinonime

plută
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plută:
plútă1 (ambarcațiune, copac, obiect de plută) substantiv feminin, genitiv dativ articulat plútei; plural plúte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

plută
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plută:
plútă (ambarcație, copac, obiect de plută) substantiv feminin, plural plúte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

plută
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plută:
plútă-fár substantiv feminin, genitiv dativ articulat plútei-far; plural plúte-fár
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

plută
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plută:
plútă2 (material) substantiv feminin, genitiv dativ articulat plútei
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

PLUTĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PLUTĂ:
PLÚTĂ substantiv verbal nufăr, plop.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

plută
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru plută:
plută substantiv verbal NUFĂR. PLOP.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

plută
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plută:
plútă (material) substantiv feminin
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'PLUTA FAR'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL plută
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plută dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PLÚTĂ2 plutăe forme 1 Varietate de plop, având ramuri drepte, aproape verticale, ce pornesc de la baza tulpinii, formând o coroană îngustă, piramidală.
PLÚTĂ1 plutăe forme 1 Platformă plutitoare, formată din trunchiuri de copaci prinși împreună și transportați pe o apă curgătoare.
Dopuri făcute din plută.
Plută la fitilul unei candele.
Plută purtată de ape.
Plută purtată de ape.
Dopuri făcute din plută.
Plută la fitilul unei candele.

GRAMATICA cuvântului plută?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plută.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul plută poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul plută sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul plută are forma: plúte

CUM DESPART ÎN SILABE plută?
Vezi cuvântul plută desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plută?
[ plu-tă ]
Se pare că cuvântul plută are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL plută
Inţelegi mai uşor cuvântul plută dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Rar A cădea de-a pluta = a cădea întins la pămînt
A face pluta = a înota plutind orizontal, pe spate
A face pluta = a înota plutind orizontal pe spate
Rar A cădea de-a pluta = a cădea întins la pământ
Plută-far = plută mare, cu o baliză din panouri și o instalație de semnale de ceață, servind pentru orientare
A face pluta = a înota plutind orizontal pe spate
Rar A cădea de-a pluta = a cădea întins la pământ
♦ Plută-far = plută mare, cu o baliză din panouri și o instalație de semnale de ceață, servind pentru orientare

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL plută

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A paște sau a păzi bobocii?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
propoziție care exprimă o acțiune sau o stare a cărei realizare este dorită
lapte sub formă de pulbere, obținut prin eliminarea apei din componența lui
a-și pierde vremea degeaba
de la început; de la începutul rândului
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app