Definiție stat major

Cautăm definiția cuvântului stat major în mai multe dicționare

Definițiile pentru stat major din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MAJÓR:
MAJÓR, -Ă, majori, -e, adjectiv

1. (Despre oameni; în opoziție cu minor) Care a împlinit vîrsta cînd se poate bucura prin lege de drepturi civile și politice depline. Eleonora era majoră, era stăpînă pe moșie mai mult ca oricînd. DUMITRIU, B. forme 146. Ca mîine vii să-mi ceri consimțămîntul; și nu ți-l dau... -Nu-mi pasă; sînt majoră. despre ZAMFIRESCU, R. 139.

2. Foarte important, principal, de căpetenie. Preocuparea lor majoră, artă sau speculația filozofică, le absoarbe întreaga existență. SADOVEANU, E. 30.

– Caz de forță majoră vezi forță.

3. (termen militar; numai în expresie) Sergent-major vezi sergent. Locotenent-major vezi locotenent. (Ieșit din uz) Plutonier-major vezi plutonier. Stat-major = grup de ofițeri care funcționează pe lîngă un comandant în scopul conducerii trupelor. [Un] general scund și grozav de spătos, în uniformă cu buzunări numeroase și enorme, încît ar fi putut cuprinde toată arhiva marelui stat-major. C. PETRESCU, Î. II 71.

4. (muzică; în expresie) Gamă majoră = modul diatonic (cu semitonuri între treptele 3-4 și 7-8) pe care se bazează sistemul armonic tonal.

5. (Logică; în expresie) Termen major (sau premisă majoră) = unul din cei doi termeni (sau din cele două premise) ai unui silogism, și anume acela care conține obiectul concluziei.
Forme diferite ale cuvantului major: major-Ă
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

MAJÓR

DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MAJÓR:
MAJÓR, -Ă, majori, -e, adjectiv

1. (Despre oameni) Care a împlinit vârsta legală pentru a putea beneficia prin lege de drepturi civile și politice depline.

2. Foarte important, principal.
♦ (logică; în sintagmele) Termen major = predicatul concluziei unui silogism. Premisă majoră = premisă care conține termenul major al silogismului.

3. (învechit; termen militar; în sintagmele) Sergent major vezi sergent. Plutonier major (și substantivat, m.) vezi plutonier.

4. (muzică; în sintagma) Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod care cuprinde cinci tonuri și două semitonuri.

– Din limba franceza majeur, major.
Forme diferite ale cuvantului major: major-Ă
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MAJÓR

Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MAJÓR:
MAJÓR, -Ă, majori, -e, adjectiv

1. (Despre oameni) Care a împlinit vârsta legală pentru a putea beneficia prin lege de drepturi civile și politice depline.

2. Foarte important, principal.
♦ (logică; în sintagmele) Termen major = predicatul concluziei unui silogism. Premisă majoră = premisă care conține termenul major al silogismului.

3. (învechit; termen militar; în sintagmele) Sergent major vezi sergent. Plutonier major (și substantivat, m.) vezi plutonier.

4. (muzică; în sintagma) Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod care cuprinde cinci tonuri și două semitonuri.

– Din limba franceza majeur.
Forme diferite ale cuvantului major: major-Ă
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

MAJÓR

Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MAJÓR:
MAJÓR, -Ă adjectiv

1. (despre oameni) ajuns la majorat.

2. principal, de mare importanță.
♦ caz de forță majoră = situație, eveniment neașteptat care împiedică pe cineva să facă un anumit lucru.

3. (muzică) mod major sau gamă majoră = mod sau gamă din cinci tonuri și două semitonuri (între treptele III-IV și VII-VIII).

4. (logică) termen major = predicatul concluziei unui silogism; premisă majoră = premisa care conține termenul major. (< limba franceza majeur, major, latina maior)
Forme diferite ale cuvantului major: major-Ă
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

MAJÓR

Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MAJÓR:
MAJÓR, -Ă adjectiv

1. Ajuns la majorat.

2. Principal, de mare importanță.

3. (muzică) Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod din cinci tonuri și două semitonuri, situate între treptele a treia și a patra, a șaptea și a opta.

4. (logică) Termen major = predicatul concluziei unui silogism; premisă majoră = premisa care conține termenul major. [< limba franceza majeur, conform latina maior

– comparativul lui magnus].
Forme diferite ale cuvantului major: major-Ă
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

major

Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru major:
majór (majóră), adjectiv

– (Mai) mare. latina maior (secolul XIX) cu pronunțarea din limba franceza majeur, conform major.

– derivat (din limba franceza ) majorat, substantiv neutru; majoritate, substantiv feminin; majoritar, adjectiv; majora, verb (a mări); majordom (variantă maiordom), substantiv masculin; majusculă (variantă maiusculă), substantiv feminin
Forme diferite ale cuvantului major: majóră
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

major

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru major:
major adjectiv verbal ADÎNC. CAPITAL. CONSIDERABIL. CRUCIAL. DECISIV. ESENȚIAL. FUNDAMENTAL. HOTĂRÎTOR. IMPORTANT. ÎNSEMNAT. ORGANIC. PRIMORDIAL. PROFUND. RADICAL. SERIOS. STRUCTURAL. SUBSTANȚIAL. VITAL.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

MAJÓR

Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MAJÓR:
MAJÓR majoră (majori, majore)

1) (despre persoane) Care a atins vârsta majoratului.

2) Care se caracterizează prin importanță deosebită; foarte important. /<fr. majeur, major. latina major
Forme diferite ale cuvantului major: majoră
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

MAJOR

Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru MAJOR:
MAJOR [méidʒə], John (n. 1943), om politic britanic. Lider al Partidului Conservator, i-a succedat Margaretei Thatcher în funcția de prim-min. (1990-1997).
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

major

Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru major:
major a.

1. irezistibil, independent de voință: forță majoră;

2. muzică compus din două tonuri: mod major;

3. juridic cel ce a ajuns în vârstă majorității.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MAJOR

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MAJOR:
MAJOR adjectiv, s.

1. adjectiv (învechit) vîrstnic. (O persoană major.)

2. substantiv (termen militar) plutonier major.

3. adjectiv (muzică) dur. (Do major.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

MAJÓR

Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MAJÓR:
MAJÓR adjectiv, s.

1. adjectiv (învechit) vârstnic. (O persoană major.)

2. substantiv verbal plutonier major.

3. adjectiv (muzică) dur. (Do major.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

major

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru major:
majór adjectiv masculin, plural majóri; forme singular majóră, plural majóre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

major

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru major:
majór1 adjectiv masculin, plural majóri; forme majóră, plural majóre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Major

Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Major:
Major ≠ minor, minuscul, marginal
Definiție sursă: Dicționar de antonime

major

Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru major:
majór2 (învechit) substantiv masculin, plural majóri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

major

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru major:
majór substantiv masculin, plural majóri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'STAT MAJOR'

23 AUGUST À CONTRECOEUR 30 DECEMBRIE à la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL major

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului major dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

MAJÓR majoră majori, majore 1 despre persoane Care a atins vârsta majoratului.

O persoană major.

Do major.

O persoană major.

Do major.

GRAMATICA cuvântului major?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului major.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul major poate fi: substantiv, adjectiv, verb,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul major sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
La plural substantivul major are forma: majóri

CUM DESPART ÎN SILABE major?

Vezi cuvântul major desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul major?

[ ma-jor ]
Se pare că cuvântul major are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL major

Inţelegi mai uşor cuvântul major dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe

Stat-major = grup de ofițeri care funcționează pe lîngă un comandant în scopul conducerii trupelor

Muzică; în expresie Gamă majoră = modul diatonic cu semitonuri între treptele 3-4 și 7-8 pe care se bazează sistemul armonic tonal

Logică; în expresie Termen major sau premisă majoră = unul din cei doi termeni sau din cele două premise ai unui silogism, și anume acela care conține obiectul concluziei

♦ logică; în sintagmele Termen major = predicatul concluziei unui silogism

Premisă majoră = premisă care conține termenul major al silogismului

Muzică; în sintagma Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod care cuprinde cinci tonuri și două semitonuri

♦ logică; în sintagmele Termen major = predicatul concluziei unui silogism

Premisă majoră = premisă care conține termenul major al silogismului

Muzică; în sintagma Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod care cuprinde cinci tonuri și două semitonuri

♦ caz de forță stat majoră = situație, eveniment neașteptat care împiedică pe cineva să facă un anumit lucru

Muzică mod stat major sau gamă stat majoră = mod sau gamă din cinci tonuri și două semitonuri între treptele III-IV și VII-VIII

Logică termen stat major = predicatul concluziei unui silogism; premisă stat majoră = premisa care conține termenul major

Muzică Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod din cinci tonuri și două semitonuri, situate între treptele a treia și a patra, a șaptea și a opta

Logică Termen major = predicatul concluziei unui silogism; premisă majoră = premisa care conține termenul major

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

SINONIME PENTRU CUVÂNTUL major

capital considerabil crucial decisiv esențial fundamental hotărâtor important însemnat organic primordial profund radical serios structural substanțial vital
VEZI SINONIME PENTRU major PE ESINONIME.COM

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Sistem baric?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
unghi egal cu nouăzeci de grade
numere care dau același rest când sunt împărțite la un divizor comun; figuri congruent, -ăe
formă de repartiție a presiunii în atmosferă, în regiuni cu presiune ridicată sau scăzută
aparat electronic destinat supravegherii prezenței flăcării în timpul funcționării arzătoarelor, în scopul prevenirii unor incendii
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?