eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție viola de primavara


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Primăvară [ pri-mă-va-ră ]
VEZI SINONIME PENTRU primăvară PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului viola de primavara în mai multe dicționare

Definițiile pentru viola de primavara din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRIMĂVARĂ:
PRIMĂVÁRĂ, primăveri, substantiv feminin Anotimp care urmează după iarnă și preceda vara, cuprinzînd intervalul dintre echinocțiul de la 21 martie și solstițiul de la 21 iunie, caracterizat prin lungirea treptată a zilelor, creșterea temperaturii, înverzirea plantelor etc. E primăvară pe cîmpie. GOGA, P.

9. A revenit frumoasa primăvară, Copacii parcă-s ninși de-atîta floare. VLAHUȚĂ, O. A. I 79. Era o zi frumoasă în dumineca aceea și plăieșii spuneau că n-au mai apucat așa primăvară devreme de cînd îs ei. CREANGĂ, O. A. 47.
       • (Personificat) Vine primăvara grăbită, totuși parcă se oprește neliniștită și friguroasă în zări. SADOVEANU, O. VI 399. Primăvară, din ce rai Nevisat de pămînteni, Vii cu mîndrul tău alai. TOPÎRCEANU, P. 117.
       • (Metaforic) Iarnă e aici (arată părul) și niciodată primăvara nu va mai sosi. DELAVRANCEA, O. II 17.
       • (În proverbe și zicători) El însă a uitat proverbul bătrînesc: Că o floare nicidecum nu face primăvară. DONICI, forme 74. Numai cu o floare nu să face primăvară, Și c-o ceapă și c-o ridiche nu să face grădină. PANN, P. vezi II 74.
       • locuțiune adjectiv De primăvară = care se întâmplă, se face, se petrece etc. primăvara. Ploaie de primăvară. ▭ Foaie verde bob năut. Drumul de cine-i bătut? De-o fată străină-n țară Ca ș-un cuc de primăvară. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 207.
       • Locuţiune adverbiala La primăvară = în primăvara viitoare (a anului următor). Veni-vor rîndunele din nou la primăvară Și iar vor face cuibul sub streșini peste prag. COȘBUC, P. II 192. Că de-o fi verb reflexiv:eo pace-n țară, Va veni la primăvară. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 135. Altă-primăvară sau în primăvară = în primăvara trecută. Cînd a fost astă-primăvară la mine, mi-a lăsat niște cărți foarte frumoase. NEGRUZZI, S. I 59.
♦ (Adverbial; în formă articulată) în timpul sau în cursul primăverii; în fiecare primăvară. Legumele se seamănă primăvara. Primăvara vieții = tinerețea.
♦ figurat (La plural ) Ani. Mai trăi-voi primăveri Să-mi văd turmele și cînii? COȘBUC, P. II 171.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



PRIMĂVARĂ
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PRIMĂVARĂ:
PRIMĂVÁRĂ (latina primavera) substantiv feminin

1. (ASTR.) Perioadă de timp cuprinsă între echinocțiul de primăvară (c. 21 mart.) și solstițiul de vară (c. 22 iun.), în emisfera nordică și între echinocțiul de toamnă (23 sept.) și solstițiul de iarnă (c. 22 dec.) în emisfera sudică a Pământului. În timpul p., ziua este la început egală cu noaptea, apoi crește treptat.

2. (METEOR.) Anotimp de trecere de la iarnă la vară, care coincide în mare măsură cu primavara astronomică. Fenomenele caracteristice primavara sunt mai evidente în climatul temperat (așa-numitul climat cu patru anotimpuri). Debutul primavara (marcat de dispariția stratului de zăpadă și de reluarea ciclului de vegetație la plante), ca și desfășurarea ulterioară a diverselor faze fenologice variază ca dată calendaristică de la un an la altul și de la o regiune geografică la alta. Se distinge o perioadă prevernală (de primavara timpurie), incluzând în general luna martie și începutul lui aprilie, și o perioadă vernală (de primavara avansată), incluzând lunile aprilie-mai. Calendaristic primăvara durează de la 1 mart. până la 31 mai.
       • locuțiune De primăvară = (despre plante) care crește, care se dezvoltă în timpul primăverii; sin. plante vernale; (despre sămânță) care se seamănă în timpul primăverii. La primăvară = în primăvara viitoare. Astă-primăvară = în primăvara trecută.
       • Expresia: Primăvara vieții = tinerețea, adolescența.
♦ (Adverbial; în forma primăvara) În cursul primăverii; în fiecare primăvară.
♦ figurat (La plural ) Anii de tinerețe; prin extensie verb reflexiv:emuri, timpuri frumoase, fericite.

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

primăvară
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru primăvară:
primăváră (primăvéri), substantiv feminin

– Al doilea anotimp al anului.

– Mr. primăveară, prumuveară, megl. primăveară, istr. primavera. latina primavera (Diez, I, 441; Pușcariu 1386; REW 6754 și 9765), conform albaneză prendëverë (Philippide, II, 652), italiana , prov., cat., spaniolă, portugheză primavera, limba franceza primevère.

– derivat primăvăratic, adjectiv (de primăvară); primăvăriță, substantiv feminin (ghiocel, Galanthus nivalis); primăvăros, adjectiv (de primăvară); împrimăvăra, verb (a veni primăvara); desprimăvăra, verb (a veni primăvara).
Forme diferite ale cuvantului primavara: primăvéri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

PRIMĂVARĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRIMĂVARĂ:
PRÍMĂVARĂ, primăveri, substantiv feminin Unul dintre cele patru anotimpuri care urmează după iarnă și precedă vara, cuprinzând (în emisfera noastră) intervalul dintre echinocțiul de la 21 martie și solstițiul de la 21 iunie.
       • Expresia: Primăvara vieții = tinerețea; tineretul.
♦ (Adverbial; articulat) În timpul sau în cursul acestui anotimp; în fiecare primăvară.
♦ figurat (La plural ) Ani (de tinerețe). Are 20 de primăveri. [accentuat și: primăváră]

– latina primavera.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



PRIMĂVARĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRIMĂVARĂ:
PRÍMĂVARĂ, primăveri, substantiv feminin Unul dintre cele patru anotimpuri care urmează după iarnă și precedă vara, cuprinzând (în emisfera noastră) intervalul dintre echinocțiul de la 21 martie și solstițiul de la 21 iunie.
       • Expresia: Primăvara vieții = tinerețea; tineretul.
♦ (Adverbial; articulat) În timpul sau în cursul acestui anotimp; în fiecare primăvară.
♦ figurat (La plural ) Ani (de tinerețe). Are 20 de primăveri. [accentuat și: primăváră]

– latina primavera.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PRIMĂVARĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRIMĂVARĂ:
PRÍMĂVARĂ primavaraéri forme

1) Anotimp al anului care cuprinde lunile martie, aprilie și mai.
       • De primavara a) necesar pentru primăvară; b) care are loc primăvara; caracteristic primăverii. La primavara când va sosi primăvara; în timpul primăverii viitoare. Astă primavara primăvara trecută. De cu primavara încă din timpul primăverii. primavaraara vieții tinerețe.

2) la plural figurat Ani (în tinerețe) fericiți. [G.-D. primăverii] /<lat. primavera
Forme diferite ale cuvantului primavara: primavaraéri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

primăvară
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru primăvară:
prímăvară și primăváră forme, plural verĭ (latina popular primavéra, despre prima, cea dintîĭ, și vera, vară, îld. ver, primăvară; italiana pv. cat. spaniolă pg. primavera, limba franceza primevère. vezi vară). Primu din cele patru anotimpurĭ, de la echinocțiu de primăvară pînă la solstițiu de vară (21 Martie

– 21 Iunie). Poet. Tinereță: primăvara vĭețiĭ. An: a trăit doŭă-zecĭ de primăverĭ.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

primăvară
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru primăvară:
primăvară forme

1. primul din cele patru anotimpuri ale anului care începe cu ecvinoxiul dela 21 Martie;

2. (poetic) an: număr 20 de primăveri;

3. figurat vârsta tinerețelor: în primăvara vieții; vieața-i fu o primăvară EM. [latina in limbaj vulgar sau argou / jargou PRIMAVERA = clasic VER].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

primăvăra
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru primăvăra:
primăvărá, primăvăréz, verb I (regional)

1. a-și petrece primăvara undeva.

2. (reflexiv impersonal) a se desprimăvăra.

Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme

PRIMĂVARA
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRIMĂVARA:
PRÍMĂVARA adverb În timpul primăverii; pe timp de primăvară. /<lat. primavera
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

primăvară
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru primăvară:
prímăvară substantiv feminin, genitiv dativ articulat prímăverii; plural prímăveri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

primăvară
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru primăvară:
prímăvară substantiv feminin, genitiv dativ articulat prímăverii; plural prímăveri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

primăvăra
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru primăvăra:
primăvăra verb vezi DESPRiMĂVĂRA. ÎMPRIMĂVĂRA.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Primăvară
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Primăvară:
Primăvară ≠ toamnă
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'VIOLA DE PRIMAVARA'
23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Primăvară
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului primăvară dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PRÍMĂVARĂ primăvarăéri forme 1 Anotimp al anului care cuprinde lunile martie, aprilie și mai.
       • De primăvară a necesar pentru primăvară; b care are loc primăvara; caracteristic primăverii.
La primăvară când va sosi primăvara; în timpul primăverii viitoare.
Astă primăvară primăvara trecută.
De cu primăvară încă din timpul primăverii.
Primăvarăara vieții tinerețe.



GRAMATICA cuvântului Primăvară?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului primăvară.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Primăvară poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Primăvară sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul primăvară are forma: prímăveri

CUM DESPART ÎN SILABE primăvară?
Vezi cuvântul primăvară desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul primăvară?
[ pri-mă-va-ră ]
Se pare că cuvântul primăvară are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Primăvară
Inţelegi mai uşor cuvântul primăvară dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
locuțiune adjectiv De primăvară = care se întâmplă, se face, se petrece etc
Locuţiune adverbiala La primăvară = în primăvara viitoare a anului următor
Altă-primăvară sau în primăvară = în primăvara trecută
Primăvara vieții = tinerețea
locuțiune De primăvară = despre plante care crește, care se dezvoltă în timpul primăverii; sin
La primăvară = în primăvara viitoare
Astă-primăvară = în primăvara trecută
Primăvara vieții = tinerețea, adolescența
Primăvara vieții = tinerețea; tineretul
Primăvara vieții = tinerețea; tineretul
Latina in limbaj vulgar sau argou / jargou PRIMAVERA = clasic VER



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Primăvară

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Buc1 substantiv regional, în locuțiune adverbiala într-un buc?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cal destinat exclusiv serviciului de transport
într-o clipă
imediat, într-o clipă, foarte repede
a acuza, a învinui, a defăima pe cineva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app