 |
|
| CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Diminutive pentru vargă
In limba română diminutivele se formează de la substantive, adjective și, foarte rar de la adverbe și pronume. Diminutivele se formează în general prin derivare în general cu sufixe (– el, –uță, –uț, -uș, -uc, -ior, -aș, –ică, -iță, -ușă, –ioară) Scopul unui diminutiv este in general sa exprime micirea sau micșorarea sau atenuarea. | |
| Definiție din
várgă (vărgi), substantiv feminin –Dicționarul etimologic român 1. Nuia, vergea, băț, baghetă. – 2. Fîșie, dungă, nervură. – Mr., megl. veargă, istr. verge. latina vĭrga (Pușcariu 1858; Philippide, II, 661; REW 9361), conform italiana , prov., cat., spaniolă, portugheză verga, logud. birga, gal. berga. Este dubletul lui vergă, substantiv feminin (bară care susține vela), din italiana verga. – derivat vărga, verb (a face dungi, a stria); vărgat (mr., megl. virgat), adjectiv (dungat, striat), care ar putea să provină și din latina vĭrgātus (Pușcariu 1859; REW 9362); vărgui (variantă vărgălui), verb (a fereca, a întări cu bare); vergea (mr., megl. virdzeauă), substantiv feminin (nuia, băț; baghetă; bară de fier), dim. de la vargă, sau direct. din latina *vĭrgĕlla (Pușcariu 1876; Iordan, Dift., 59; REW 9363), conform vezi italiana vergella, limba franceza vergelle; vergel, substantiv neutru (un anumit obicei folcloric de Crăciun sau de Anul Nou, în care se încearcă să se ghicească viitorul cu ajutorul unor bețișoare), în Moldova și Transilvania (după ipoteza improbabilă a lui Lacea, Dacor., IV, 785, din în limba maghiara veszkedni); vergela, verb (a ghici viitorul); vergelat, substantiv, n. (obicei folcloric); vergelator, substantiv masculin (persoană care intervine în obiceiul folcloric menționat). – Din limba română provine limba neogreacă βεργίτσα. |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Mediu acvatic?Apasă click pe răspunsul corect.
VEZI RĂSPUNSUL CORECT Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|
