eSursa - Dictionar de sinonime



îndrăznire la plural

Care e pluralul pentru îndrăznire?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin îndrăznire.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru indraznire este îndrăzniri
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o îndrăznire
două îndrăzniri
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: îndrăznire la plural este îndrăzniri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru îndrăznirea este îndrăznirile (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul îndrăznire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon îndrăznire
nearticulat
single icon îndrăzniri
articulat
single icon îndrăznirea
articulat
single icon îndrăznirile

Cazul dativ

Substantivul îndrăzniri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon îndrăzniri
nearticulat
single icon îndrăzniri
articulat
single icon îndrăznirii
articulat
single icon îndrăznirilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin îndrăznire îndrăzniri
terminaţie e i


Funcții sintactice pentru îndrăznire la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   îndrăznirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? îndrăznirea.)
   îndrăznirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? îndrăznirea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o îndrăznire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o îndrăznire.)
   Ea/el este îndrăznire. (Intrebare: Ce este el/ea? îndrăznire.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, îndrăznirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? îndrăznirea.)


Funcții sintactice pentru îndrăzniri la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat îndrăznirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? îndrăznirilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste îndrăznirii mele! (Intrebare: Cui? îndrăznirilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform îndrăznirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform îndrăznirilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza îndrăznirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza îndrăznirilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



îndreptăciune îndreptar îndreptare îndreptățire îndreptătură îndreptuire indri îndricare indrișaim