| | Răspuns rapid: Pluralul pentru indrituire este îndrituiri
 |  |      |  | o îndrituire |  | două îndrituiri | 
 
  
    |  
 
 
 
 Răspuns detaliat:
 Nearticulat: îndrituire la plural este îndrituiri (forma la plural nearticulată)
 Articulat: pluralul pentru îndrituirea este îndrituirile (forma la plural articulată)
 
 
 
 Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
 
 Cazul nominativSubstantivul îndrituire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
 
 
		  
			| Singular | Plural |  
			| nearticulat 
  îndrituire | nearticulat 
  îndrituiri |  
			| articulat 
  îndrituirea | articulat 
  îndrituirile |  
 Cazul dativSubstantivul îndrituiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
 
 
		  
			| Singular | Plural |  
			| nearticulat 
  îndrituiri | nearticulat 
  îndrituiri |  
			| articulat 
  îndrituirii | articulat 
  îndrituirilor |  
 Regulă generală de formare a pluralului: Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
 
 
		  
			| Gen | la singular | la plural |  
			| feminin | îndrituire | îndrituiri |  
			| terminaţie | e | i |  
 Funcții sintactice pentru îndrituire la cazul nominativ:
 
 Subiect
 Răspunde la întrebările cine? ce?
 îndrituirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? îndrituirea.)
 îndrituirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? îndrituirea.)
 
 
 Nume predicativ
 Răspunde la întrebările cine este? ce este?
 Aceasta este o îndrituire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o îndrituire.)
 Ea/el este îndrituire. (Intrebare: Ce este el/ea? îndrituire.)
 
 
 Articol propozitional
 Răspunde la întrebarea care?
 Pasiunea mea, îndrituirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? îndrituirea.)
 
 
 Funcții sintactice pentru îndrituiri la cazul dativ:
 
 Complement indirect
 Răspunde la întrebările specifice cui?
 Le-am dat îndrituirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? îndrituirilor.)
 
 
 Atribut substantival
 Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
 Cinste îndrituirii mele! (Intrebare: Cui? îndrituirilor.)
 
 
 Nume predicativ
 Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
 Modelul este conform îndrituirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform îndrituirilor.)
 
 
 Complement circumstanțial de cauză
 Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
 Din cauza îndrituirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza îndrituirilor.)
 
 
 Vezi mai multe substantive la plural
 îndrugare îndrugătură îndrumar îndrumare indrușaim indubitabilitate inducere inductanță inductanțmetru
 
 
 |  |