eSursa - Dictionar de sinonime



însurire la plural

Care e pluralul pentru însurire?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin însurire.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru insurire este însuriri
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o însurire
două însuriri
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: însurire la plural este însuriri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru însurirea este însuririle (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul însurire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon însurire
nearticulat
single icon însuriri
articulat
single icon însurirea
articulat
single icon însuririle

Cazul dativ

Substantivul însuriri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon însuriri
nearticulat
single icon însuriri
articulat
single icon însuririi
articulat
single icon însuririlor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin însurire însuriri
terminaţie e i


Funcții sintactice pentru însurire la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   însurirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? însurirea.)
   însurirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? însurirea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o însurire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o însurire.)
   Ea/el este însurire. (Intrebare: Ce este el/ea? însurire.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, însurirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? însurirea.)


Funcții sintactice pentru însuriri la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat însuririlor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? însuririlor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste însuririi mele! (Intrebare: Cui? însuririlor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform însuririlor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform însuririlor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza însuririlor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza însuririlor.)

Vezi mai multe substantive la plural



înșurubare înșurupare însușie însușietate însușime însușire însutire intabulament intabulare