eSursa - Dictionar de sinonime



întrebuințare la plural

Care e pluralul pentru întrebuințare?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin întrebuințare.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru intrebuintare este întrebuințări
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o întrebuințare
două întrebuințări
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: întrebuințare la plural este întrebuințări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru întrebuințarea este întrebuințările (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul întrebuințare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon întrebuințare
nearticulat
single icon întrebuințări
articulat
single icon întrebuințarea
articulat
single icon întrebuințările

Cazul dativ

Substantivul întrebuințări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon întrebuințări
nearticulat
single icon întrebuințări
articulat
single icon întrebuințării
articulat
single icon întrebuințărilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin întrebuințare întrebuințări
terminaţie are ări


Funcții sintactice pentru întrebuințare la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   întrebuințarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? întrebuințarea.)
   întrebuințarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? întrebuințarea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o întrebuințare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o întrebuințare.)
   Ea/el este întrebuințare. (Intrebare: Ce este el/ea? întrebuințare.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, întrebuințarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? întrebuințarea.)


Funcții sintactice pentru întrebuințări la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat întrebuințărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? întrebuințărilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste întrebuințării mele! (Intrebare: Cui? întrebuințărilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform întrebuințărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform întrebuințărilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza întrebuințărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza întrebuințărilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



intrecământ întrecătură întrecere întreciocnire întreclețire întrecut întredeschidere întredeschizătură întrefier