eSursa - Dictionar de sinonime



Obiecționare la plural

Care e pluralul pentru obiecționare?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin obiecționare.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru obiectionare este obiecționări
   
o obiecționare
două obiecționări





Răspuns detaliat:

Nearticulat: obiecționare la plural este obiecționări (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru obiecționarea este obiecționările (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul obiecționare la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon obiecționare
nearticulat
single icon obiecționări
articulat
single icon obiecționarea
articulat
single icon obiecționările

Cazul dativ

Substantivul obiecționări la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon obiecționări
nearticulat
single icon obiecționări
articulat
single icon obiecționării
articulat
single icon obiecționărilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin obiecționare obiecționări
terminaţie are ări




Funcții sintactice pentru obiecționare la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Obiecționarea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? obiecționarea.)
   Obiecționarea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? obiecționarea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o obiecționare frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o obiecționare.)
   Ea/el este obiecționare. (Intrebare: Ce este el/ea? obiecționare.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, obiecționarea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? obiecționarea.)


Funcții sintactice pentru obiecționări la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat obiecționărilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? obiecționărilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste obiecționării mele! (Intrebare: Cui? obiecționărilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform obiecționărilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform obiecționărilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza obiecționărilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza obiecționărilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



obiectitate obiecțiune obiectivare obiectivism obiectivitate obiectivizare obiectualitate obielar obieluță