| | Răspuns rapid: Pluralul pentru oranduire este orânduiri
 |  |      |  | o orânduire |  | două orânduiri | 
 
  
    |  
 
 
 
 Răspuns detaliat:
 Nearticulat: orânduire la plural este orânduiri (forma la plural nearticulată)
 Articulat: pluralul pentru orânduirea este orânduirile (forma la plural articulată)
 
 
 
 Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
 
 Cazul nominativSubstantivul orânduire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
 
 
		  
			| Singular | Plural |  
			| nearticulat 
  orânduire | nearticulat 
  orânduiri |  
			| articulat 
  orânduirea | articulat 
  orânduirile |  
 Cazul dativSubstantivul orânduiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
 
 
		  
			| Singular | Plural |  
			| nearticulat 
  orânduiri | nearticulat 
  orânduiri |  
			| articulat 
  orânduirii | articulat 
  orânduirilor |  
 Regulă generală de formare a pluralului: Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
 
 
		  
			| Gen | la singular | la plural |  
			| feminin | orânduire | orânduiri |  
			| terminaţie | e | i |  
 Funcții sintactice pentru orânduire la cazul nominativ:
 
 Subiect
 Răspunde la întrebările cine? ce?
 Orânduirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? orânduirea.)
 Orânduirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? orânduirea.)
 
 
 Nume predicativ
 Răspunde la întrebările cine este? ce este?
 Aceasta este o orânduire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o orânduire.)
 Ea/el este orânduire. (Intrebare: Ce este el/ea? orânduire.)
 
 
 Articol propozitional
 Răspunde la întrebarea care?
 Pasiunea mea, orânduirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? orânduirea.)
 
 
 Funcții sintactice pentru orânduiri la cazul dativ:
 
 Complement indirect
 Răspunde la întrebările specifice cui?
 Le-am dat orânduirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? orânduirilor.)
 
 
 Atribut substantival
 Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
 Cinste orânduirii mele! (Intrebare: Cui? orânduirilor.)
 
 
 Nume predicativ
 Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
 Modelul este conform orânduirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform orânduirilor.)
 
 
 Complement circumstanțial de cauză
 Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
 Din cauza orânduirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza orânduirilor.)
 
 
 Vezi mai multe substantive la plural
 orânduitoare orânduitor orangutan oranist oraniță oranj oranjadă oranjerie orant
 
 
 |  |