eSursa - Dictionar de sinonime



Poliță la plural

Care e pluralul pentru poliță?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin poliță.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru polita este poliți
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o poliță
două poliți
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: poliță la plural este poliți (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru polița este polițile (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul poliță la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon poliță
nearticulat
single icon poliți
articulat
single icon polița
articulat
single icon polițile

Cazul dativ

Substantivul poliți la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon poliți
nearticulat
single icon poliți
articulat
single icon poliții
articulat
single icon poliților

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin poliță poliți
terminaţie ă i


Funcții sintactice pentru poliță la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Polița este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? polița.)
   Polița se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? polița.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o poliță frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o poliță.)
   Ea/el este poliță. (Intrebare: Ce este el/ea? poliță.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, polița, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? polița.)


Funcții sintactice pentru poliți la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat poliților (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? poliților.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste poliții mele! (Intrebare: Cui? poliților.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform poliților prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform poliților.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza poliților suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza poliților.)

Vezi mai multe substantive la plural



polițai polițar politehnică politehnician politehniciană politehnicism politehnicist politehnizare politeism