| | Răspuns rapid: Pluralul pentru sforcaire este sforcăiri
 |  |      |  | o sforcăire |  | două sforcăiri | 
 
  
    |  
 
 
 
 Răspuns detaliat:
 Nearticulat: sforcăire la plural este sforcăiri (forma la plural nearticulată)
 Articulat: pluralul pentru sforcăirea este sforcăirile (forma la plural articulată)
 
 
 
 Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:
 
 Cazul nominativSubstantivul sforcăire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
 
 
		  
			| Singular | Plural |  
			| nearticulat 
  sforcăire | nearticulat 
  sforcăiri |  
			| articulat 
  sforcăirea | articulat 
  sforcăirile |  
 Cazul dativSubstantivul sforcăiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
 
 
		  
			| Singular | Plural |  
			| nearticulat 
  sforcăiri | nearticulat 
  sforcăiri |  
			| articulat 
  sforcăirii | articulat 
  sforcăirilor |  
 Regulă generală de formare a pluralului: Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:
 
 
		  
			| Gen | la singular | la plural |  
			| feminin | sforcăire | sforcăiri |  
			| terminaţie | e | i |  
 Funcții sintactice pentru sforcăire la cazul nominativ:
 
 Subiect
 Răspunde la întrebările cine? ce?
 Sforcăirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? sforcăirea.)
 Sforcăirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? sforcăirea.)
 
 
 Nume predicativ
 Răspunde la întrebările cine este? ce este?
 Aceasta este o sforcăire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o sforcăire.)
 Ea/el este sforcăire. (Intrebare: Ce este el/ea? sforcăire.)
 
 
 Articol propozitional
 Răspunde la întrebarea care?
 Pasiunea mea, sforcăirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? sforcăirea.)
 
 
 Funcții sintactice pentru sforcăiri la cazul dativ:
 
 Complement indirect
 Răspunde la întrebările specifice cui?
 Le-am dat sforcăirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? sforcăirilor.)
 
 
 Atribut substantival
 Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
 Cinste sforcăirii mele! (Intrebare: Cui? sforcăirilor.)
 
 
 Nume predicativ
 Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
 Modelul este conform sforcăirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform sforcăirilor.)
 
 
 Complement circumstanțial de cauză
 Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
 Din cauza sforcăirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza sforcăirilor.)
 
 
 Vezi mai multe substantive la plural
 sforcotire sforgăci sforgalău sforicică sforire sforișoară sfornăire sforțare sfragistică
 
 
 |  |