Răspuns rapid:  Pluralul pentru sincaire este șincăiri |  
				        |  
				| o șincăire  |  
				| două șincăiri 
				 |  
				 
					
  
    
	  
	
 
 
 
	 Răspuns detaliat:  
	
	
	Nearticulat: șincăire la plural este șincăiri (forma la plural nearticulată) 
	Articulat: pluralul pentru șincăirea este șincăirile (forma la plural articulată)
	
 
  
	Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale: 
	
 Cazul nominativSubstantivul șincăire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.
  
	
		  
			| Singular | Plural | 
		   
		  
			nearticulat
   șincăire | nearticulat
   șincăiri | 
		   
		  
			articulat
   șincăirea | articulat
   șincăirile | 
		   
	 
	
	
 Cazul dativSubstantivul șincăiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.
  
	
		  
			| Singular | Plural | 
		   
		  
			nearticulat
   șincăiri | nearticulat
   șincăiri | 
		   
		  
			articulat
   șincăirii | articulat
   șincăirilor | 
		   
	  
	Regulă generală de formare a pluralului:  
	Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei: 
	
		  
			| Gen | 
			la singular | 
			la plural | 
		   
		  
			| feminin | 
			șincăire | 
			șincăiri | 
		   
		  
			| terminaţie | 
			e | 
			i | 
		   
	 
	 
	
	 
	
	  
	Funcții sintactice pentru șincăire la cazul nominativ:
  
	Subiect Răspunde la întrebările cine? ce? 
	   șincăirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? șincăirea.)  
	   șincăirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? șincăirea.)  
	
	
	
  
	Nume predicativ Răspunde la întrebările cine este? ce este? 
	   Aceasta este o șincăire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o șincăire.)  
	   Ea/el este șincăire. (Intrebare: Ce este el/ea? șincăire.)  
	
	
	
  
	Articol propozitional Răspunde la întrebarea care? 
	   Pasiunea mea, șincăirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? șincăirea.)  
	
	 
	
	 
	Funcții sintactice pentru șincăiri la cazul dativ:
  
	Complement indirect Răspunde la întrebările specifice cui? 
	   Le-am dat șincăirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? șincăirilor.)  
	
	
	
  
	Atribut substantival Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate 
	   Cinste șincăirii mele! (Intrebare: Cui? șincăirilor.)  
	
	
	
  
	Nume predicativ Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții 
	   Modelul este conform șincăirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform șincăirilor.)  
	
	
	
  
	Complement circumstanțial de cauză Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză? 
	   Din cauza șincăirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza șincăirilor.)  
	 
	Vezi mai multe substantive la plural 
  
	 șincănească sincarpă sincarpie sincerică sinceriță sinceritate sinchiseală sinchisire sinchizis  
	
	 
	
	
	 | 
   
  |