eSursa - Dictionar de sinonime



Spoire la plural

Care e pluralul pentru spoire?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin spoire.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru spoire este spoiri
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o spoire
două spoiri
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: spoire la plural este spoiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru spoirea este spoirile (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul spoire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon spoire
nearticulat
single icon spoiri
articulat
single icon spoirea
articulat
single icon spoirile

Cazul dativ

Substantivul spoiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon spoiri
nearticulat
single icon spoiri
articulat
single icon spoirii
articulat
single icon spoirilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin spoire spoiri
terminaţie e i


Funcții sintactice pentru spoire la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Spoirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? spoirea.)
   Spoirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? spoirea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o spoire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o spoire.)
   Ea/el este spoire. (Intrebare: Ce este el/ea? spoire.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, spoirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? spoirea.)


Funcții sintactice pentru spoiri la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat spoirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? spoirilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste spoirii mele! (Intrebare: Cui? spoirilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform spoirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform spoirilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza spoirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza spoirilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



spoit spoitoare spoitor spoitoraș spoitoreasă spoitorie spoitură spoliariu spoliație