eSursa - Dictionar de sinonime



Străjuire la plural

Care e pluralul pentru străjuire?

și formele articulate si nearticulate la singular si plural ale substantivului feminin străjuire.
CONSULTĂ DEX SINONIME EXERCIȚII
Răspuns rapid:
Pluralul pentru strajuire este străjuiri
trimite pe tweeter  trimite pe facebook  trimite pe whatsapp
o străjuire
două străjuiri
vezi detalii despre plural




Răspuns detaliat:

Nearticulat: străjuire la plural este străjuiri (forma la plural nearticulată)
Articulat: pluralul pentru străjuirea este străjuirile (forma la plural articulată)


Singularul si pluralul puse la cazuri gramaticale:



Cazul nominativ

Substantivul străjuire la cazul nominativ arată cine face acțiunea sau cine are însușirea exprimată de predicat. Cazul nominativ este în primul rând cel al subiectului propoziției.

SingularPlural
nearticulat
single icon străjuire
nearticulat
single icon străjuiri
articulat
single icon străjuirea
articulat
single icon străjuirile

Cazul dativ

Substantivul străjuiri la cazul dativ determină un verb. Este, la fel ca și genitivul, un caz subordonat substantivului, specific cuvintelor: pronume, adjectiv, numeral.

SingularPlural
nearticulat
single icon străjuiri
nearticulat
single icon străjuiri
articulat
single icon străjuirii
articulat
single icon străjuirilor

Regulă generală de formare a pluralului:
Pluralul unui substantiv se formează prin schimbarea terminaţiei sau desinenţei:

Gen la singular la plural
feminin străjuire străjuiri
terminaţie e i


Funcții sintactice pentru străjuire la cazul nominativ:

Subiect
Răspunde la întrebările cine? ce?
   Străjuirea este aici sau acolo! (Intrebare: Cine este aici? străjuirea.)
   Străjuirea se mișcă! (Intrebare: Ce se mișcă? străjuirea.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările cine este? ce este?
   Aceasta este o străjuire frumoasă! (Intrebare: Cine este ... ?? o străjuire.)
   Ea/el este străjuire. (Intrebare: Ce este el/ea? străjuire.)


Articol propozitional
Răspunde la întrebarea care?
   Pasiunea mea, străjuirea, este slabiciunea mea! (Intrebare: Care este pasiunea mea? străjuirea.)


Funcții sintactice pentru străjuiri la cazul dativ:

Complement indirect
Răspunde la întrebările specifice cui?
   Le-am dat străjuirilor (la plural) culoare! (Intrebare: Cui? străjuirilor.)


Atribut substantival
Răspunde la întrebările specifice cui? si determină substantive nearticulate
   Cinste străjuirii mele! (Intrebare: Cui? străjuirilor.)


Nume predicativ
Răspunde la întrebările specifice cum este / sunt dacă e la plural? si poate fi însoțit de prepoziții
   Modelul este conform străjuirilor prezentate! (Intrebare: Cum sunt? conform străjuirilor.)


Complement circumstanțial de cauză
Răspunde la întrebările specifice: din ce cauză?
   Din cauza străjuirilor suntem acum aici! (Intrebare: Din ce cauză? din cauza străjuirilor.)

Vezi mai multe substantive la plural



străluc străluceală strălucire strălucitură străluciu strălucoare strălumină străluminare străluminător