|
CONSULTĂ DEX SINONIME | ||
Antonime a încătușa
| ||
| ||
Definiție din
ÎNCĂTUȘÁ, încătușez, verbDicționarul limbii romîne literare contemporane I. tranzitiv A pune (cuiva) cătușe; prin extensie a lega (pe cineva) cu lanțuri. Trimise pe Mercur, alergătorul zeilor, ca să puie mîna pe tîlharul de Prometeu, să-l lege cot la cot cu lanțuri și să-l încătușeze pe muntele Caucaz. ISPIRESCU, U. 88. • figurat Formalismul este exprimat în atitudinea superficială și șablon față de muncă, atitudine care încătușează inițiativa. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2880. ♦ figurat (Despre sentimente, preocupări etc.) A pune stăpînire (pe cineva). Reculegîndu-se din tulburarea ce-i încătușa pe toți, plutonierul Boiangiu murmură cu un glas răgușit de spaimă. REBREANU, R. II 107. – Variante; cătușá verb I, cătușí (SBIERA, P. 236) verb IV. | ||