eSursa - Dictionar de sinonime



Antonime inceput

Care sunt antonimele pentru inceput?

Vezi mai jos ale cuvântului inceput”?
Antonim „a (se) inceput”!
CONSULTĂ DEX SINONIME
Antonime Început
Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Început:
încheiere sfârșit




Sursa antonimelor: Dicționar de antonime




Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ÎNCEPÚT, începuturi, substantiv neutru

1. Faptul de a (se) începe; începere.

2. Punct inițial de plecare; parte care începe sau cu care se începe ceva. Fusese o zi caldă de început de aprilie. SADOVEANU, O. VII 123. Nu se deslușea de-i început de ziuă, ori cele dintîi întunecimi ale asfințitului. C. PETRESCU, S.

11. Viitorul și trecutul Sînt a filei două fețe, Vede-n capăt începutul Cine știe să le-nvețe. EMINESCU, O. I 196. Pe la începutul secolului al XVI-lea se naște în insula Creta un copil dintr-o familie de pescari. ALECSANDRI, T. II 48.
       • locuțiune adjectiv De la început = cu care se începe ceva. Paginile de la început ale cărții.
       • Locuţiune adverbiala De la (sau de, pe la, dintru ori întru) început = în (sau din) momentul inițial, din capul locului. Dacă el ar fi știut s-o înțeleagă dintru început. REBREANU, R. I 187. Cu drept cuvînt, te așteptai să fii răsplătit, chiar de la început. ODOBESCU, S. III

10. De la bun început = din capul locului, din prima clipă. La început = în epoca inițială, în primele timpuri, mai înainte. La-nceput, pe cînd ființă nu era, nici neființă. EMINESCU, O. I 132. O iubeam și eu la început. NEGRUZZI, S. I 47. Clirosul, ca și mănăstirile, n-aveau privilegiuri deosebite la început. BĂLCESCU, O. II

14.
♦ (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Lucrare neterminată, încercare. După propria-i mărturisire într-un început de biografie, Ion Creangă s-ar fi născut la 1 martie 1837. CĂLINESCU,

I. C. 36.
♦ (Învechit) Origine, obîrșie. Leapădă-te de începutul tău, schimbă-ți numele, sau primește pe acesta ce ți-l dau eu. KOGĂLNICEANU, S. A. 55.