eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție inceput


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
început [ în-ce-put ]
VEZI SINONIME PENTRU început PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului inceput în mai multe dicționare

Definițiile pentru inceput din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
ÎNCEPUT
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÎNCEPUT:
ÎNCEPÚT, începuturi, substantiv neutru

1. Faptul de a (se) începe; începere.

2. Punct inițial de plecare; parte care începe sau cu care se începe ceva. Fusese o zi caldă de început de aprilie. SADOVEANU, O. VII 123. Nu se deslușea de-i început de ziuă, ori cele dintîi întunecimi ale asfințitului. C. PETRESCU, S.

11. Viitorul și trecutul Sînt a filei două fețe, Vede-n capăt începutul Cine știe să le-nvețe. EMINESCU, O. I 196. Pe la începutul secolului al XVI-lea se naște în insula Creta un copil dintr-o familie de pescari. ALECSANDRI, T. II 48.
       • locuțiune adjectiv De la început = cu care se începe ceva. Paginile de la început ale cărții.
       • Locuţiune adverbiala De la (sau de, pe la, dintru ori întru) început = în (sau din) momentul inițial, din capul locului. Dacă el ar fi știut s-o înțeleagă dintru început. REBREANU, R. I 187. Cu drept cuvînt, te așteptai să fii răsplătit, chiar de la început. ODOBESCU, S. III

10. De la bun început = din capul locului, din prima clipă. La început = în epoca inițială, în primele timpuri, mai înainte. La-nceput, pe cînd ființă nu era, nici neființă. EMINESCU, O. I 132. O iubeam și eu la început. NEGRUZZI, S. I 47. Clirosul, ca și mănăstirile, n-aveau privilegiuri deosebite la început. BĂLCESCU, O. II

14.
♦ (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Lucrare neterminată, încercare. După propria-i mărturisire într-un început de biografie, Ion Creangă s-ar fi născut la 1 martie 1837. CĂLINESCU,

I. C. 36.
♦ (Învechit) Origine, obîrșie. Leapădă-te de începutul tău, schimbă-ți numele, sau primește pe acesta ce ți-l dau eu. KOGĂLNICEANU, S. A. 55.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


Ce inseamna expresia      Ce inseamna?

ÎNCEPUT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÎNCEPUT:
ÎNCEPÚT, începuturi, substantiv neutru

1. Faptul de a (se) începe; începere.

2. Punct de plecare, moment inițial; parte care începe sau cu care se începe ceva.
       • Locuţiune adverbiala De la (bun) început = din primele momente, din capul locului. De la (sau pe la, dintru ori întru) început = în (sau din) momentul inițial; din capul locului, din prima clipă.

3. (învechit) Obârșie, origine, începătură.

– vezi începe.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÎNCEPUT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÎNCEPUT:
ÎNCEPÚT, începuturi, substantiv neutru

1. Faptul de a (se) începe; începere.

2. Punct de plecare, moment inițial; parte care începe sau cu care se începe ceva.
       • Locuţiune adverbiala De la (bun) început = din primele momente, din capul locului. De la (sau pe la, dintru ori întru) început = în (sau din) momentul inițial; din capul locului, din prima clipă.

3. (învechit) Obârșie, origine, începătură.

– vezi începe.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

început
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru început:
începút n., plural urĭ (despre încep). Timpu de cînd saŭ locu de unde începe ceva, origine: începutu lupteĭ, începutu Dunăriĭ. figurat Origine, fundament: începuturile lumiĭ. La început, cînd a început ceva: la începutu sărbăriĭ. A face unuĭ lucru începutu, a-l începe (vorbind maĭ ales de fapte rele): acesteĭ nenorocirĭ invidia ĭ-a făcut începutu.

– La Ur. din ceput, de la început.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești



ÎNCEPUT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCEPUT:
ÎNCEPÚT inceputuri n.

1) vezi A ÎNCEPE.

2) Prima realizare într-un domeniu de activitate; debut. A avut un inceput bun.

3) Parte care începe sau cu care începe ceva. inceputul anului.
       • De la inceput din capul locului; din prima clipă. La inceput a) în stadiul inițial; b) mai întâi; în primul rând.

4) învechit Punct de plecare; obârșie; origine. A marca inceputul scrisului român. /v. a începe
Forme diferite ale cuvantului inceput: inceputuri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ÎNCEPUT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ÎNCEPUT:
ÎNCEPUT s.

1. debut, (învechit) primiții (la plural), primordiu, (figurat) start. (A avut un inceput bun.)

2. obîrșie, origine, proveniență, sursă, (livresc) sorginte, (învechit) începătură, (figurat) izvor, sîmbure. (inceput daco-latin al limbii române.)

3. cap, frunte. (inceput coloanei.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Început
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Început:
Început ≠ încheiere, sfârșit
Definiție sursă: Dicționar de antonime

început
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru început:
începút substantiv neutru, plural începúturi
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

început
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru început:
începút substantiv neutru, plural începúturi
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'INCEPUT'
ÎNCEPĂTÚRĂÎNCÉPEîncepénieÎNCÉPEREÎNCEPÚTîncepútăîncércÎNCERCÁÎNCERCĂNÁ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL început
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului început dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ÎNCEPÚT începuturi n.
A avut un început bun.
începutul anului.
       • De la început din capul locului; din prima clipă.
La început a în stadiul inițial; b mai întâi; în primul rând.
A marca începutul scrisului român.
A avut un început bun.
început daco-latin al limbii române.
început coloanei.
A avut un început bun.

GRAMATICA cuvântului început?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului început.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul început poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul început sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul început are forma: începúturi
    VEZI PLURALUL pentru început la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE început?
Vezi cuvântul început desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul început?
[ în-ce-put ]
Se pare că cuvântul început are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL început
Inţelegi mai uşor cuvântul început dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
locuțiune adjectiv De la început = cu care se începe ceva
Locuţiune adverbiala De la sau de, pe la, dintru ori întru început = în sau din momentul inițial, din capul locului
De la bun început = din capul locului, din prima clipă
La început = în epoca inițială, în primele timpuri, mai înainte
Locuţiune adverbiala De la bun început = din primele momente, din capul locului
De la sau pe la, dintru ori întru început = în sau din momentul inițial; din capul locului, din prima clipă
Locuţiune adverbiala De la bun început = din primele momente, din capul locului
De la sau pe la, dintru ori întru început = în sau din momentul inițial; din capul locului, din prima clipă



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL început

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A vorbi sau a spune ca la sau ca din carte?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
grup mare de oameni, istoricește constituit, cărora le sunt proprii anumite caracteristici sociale, același loc în sistemul producției sociale, același raport față de mijloacele de producție, același rol în organizarea muncii, același mod
raport între vârsta mentală și cea reală a unui copil; quotient cvo-/ respiratoriu
a vorbi ca un om învățat; a vorbi așa cum trebuie; a face caz de erudiția sa, a fi pedant
comentarii și discuții asupra formei și conținutului unui industria textilă a fi sub orice critică
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?