eSursa - Dictionar de sinonime



Antonime incuviinta

Care sunt antonimele pentru incuviinta?

Vezi mai jos ale cuvântului incuviinta”?
Antonim „a (se) incuviinta”!
CONSULTĂ DEX SINONIME
Antonime a încuviința
Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului A încuviința:
a dezaproba a reproba a respinge




Sursa antonimelor: Dicționar de antonime
Antonime Încuviințare
Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Încuviințare:
dezaprobare




Sursa antonimelor: Dicționar de antonime


Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ÎNCUVIINȚÁ, încuviințez, verb

I. intranzitiv A aproba; a fi de acord. Dă-le drumul să intre! încuviința nașul. PAS, Z. I 176. Atunci e bine, încuviință franțuzul. SADOVEANU, Z. C.

8. Adevărat, încuviință vecinul din dreapta. C. PETRESCU, C. vezi 115.
♦ tranzitiv (Construit cu dativul) A îngădui, a permite; a-și da consimțămîntul. Au încuviințat fetei sale celei mai mari să se primble cu el. SBIERA, P. 89.