Antonime innobila

Antonime a înnobila

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului A înnobila: a abrutiza Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

Antonime Înnobilare

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Înnobilare: abrutizare Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

ÎNNOBILÁ, înnobilez, verb

I. tranzitiv

1. (În orînduirea feudală) A da unei persoane un titlu de noblețe.

2. figurat (Cu privire la oameni sau la manifestările și înfățișarea lor) A face mai distins, mai fin; a înălța. Femeile bătrîne... poartă în unele zile pe cap, liniștite și grave, o maramă lungă de borangic, care le înnobilează profilul. BOGZA, C. O. 371. Arta a fost unul din marile titluri de nobleță a omului, de aceea, în amintirea posterității, rămîn numai popoarele care și-au înnobilat sufletul. SADOVEANU, E. 62.

3. (Cu privire la animale și plante) A îmbunătăți calitatea unei specii sau a unei rase; a ameliora.
♦ (Cu privire la materiale) A îmbunătăți proprietățile prin procedee fizice sau chimice.