Antonime noroc

Antonime noroc

Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Noroc: ghinion nenoroc nenorocire Sursa antonimelor: Dicționar de antonime

NORÓC, (popular) noroace, substantiv neutru

1. Soartă, ursită, destin (favorabil).
       • Cu sau fără (de) noroc = a) locuțiune adjectiv și adverb (care este) cu (sau fără) succes; b) locuțiune adjectiv care exprimă, arată (ne)fericire, (in)succes.
       • Locuţiune adverbiala La (sau într-un) noroc = la întâmplare, fără a fi sigur de reușită.
       • Expresia: (popular) La cât mi-a sta norocul = în ce măsură voi fi favorizat de soartă. A-i fi scris în noroc să... = a-i fi sortit să...

2. Întâmplare neașteptată sau concurs de împrejurări favorabile care asigură reușita unei acțiuni, îndeplinirea unei dorințe etc.; șansă, baftă.
       • Joc de noroc = nume generic dat jocurilor în care câștigul depinde (aproape exclusiv) de întâmplare.
       • Expresia: A avea noroc sau a fi cu noroc = a avea succes sau a fi favorizat de împrejurări în acțiunile întreprinse. Noroc că... = bine că..., din fericire... A avea norocul să... = a se ivi prilejul favorabil pentru... A avea noroc de cineva (sau de ceva) = a avea avantajul de a da peste cineva (sau ceva) folositor; a se putea sluji cu folos de cineva sau de ceva. Unde-i norocul să... = ce bine ar fi să... A da noroc = a) a saluta; b) a închina, a ciocni, a ura. Noroc! = formulă de salut sau de urare.

3. Stare sufletească sau situație în care omul se simte fericit; fericire, bine.
♦ Bunăstare.

– Din limba slavă (veche) naroku.