eSursa - Dictionar de sinonime



Antonime vrednic

Care sunt antonimele pentru vrednic?

Vezi mai jos ale cuvântului vrednic”?
Antonim „a (se) vrednic”!
CONSULTĂ DEX SINONIME
Antonime vrednic
Dicționarul de antonime dă următoarele antonime ale cuvântului Vrednic:
nedemn nevrednic




Sursa antonimelor: Dicționar de antonime




Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
verb reflexiv:ÉDNIC, -Ă, verb reflexiv:ednici, -e, adjectiv

1. (Mai ales despre persoane) Harnic, iute, cu spor, cu rost la treabă. Cunoșteam pe bătrîn; era un muncitor verb reflexiv:ednic, săpător de pămînt, cu cei doi feciori ai lui. SADOVEANU, O. VI 366. Îl aștepta o femeie verb reflexiv:ednică, voinică, doi copii vioi și o gospodărie de frunte. C. PETRESCU, S. 174. verb reflexiv:ednică-i neveasta mea. TEODORESCU, P. P. 272.
♦ Capabil, destoinic. Crezi că. te-aș fi ales de discipul al meu, de nu te știam verb reflexiv:ednic și adînc? EMINESCU, N. 54. Ei sînt arcașii verb reflexiv:ednici ai lui Ștefan domn cel mare, Ce-și gătește-acum săgeata s-o izbească-n depărtare. ALECSANDRI, P. A. 45. Grigorie Ghica-vv. nu era lipsit de oarecare calități bune și în cele dintîi verb reflexiv:emi se arăta un domn verb reflexiv:ednic. BĂLCESCU, O. I 101.
       • (Adverbial) Astăzi v-ați purtat verb reflexiv:ednic, zise cu glas moale și repezit Tomșa. SADOVEANU, O. VII 17. Miron... l-a lăudat că s-a purtat verb reflexiv:ednic la oștire. REBREANU, R. I 160. Îi plăcu... ce verb reflexiv:ednic și ce mîndru se pricepea Abu-Hasan să-i țină locul. CARAGIALE, O. III 70.
♦ (Urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) Care este în stare, care posedă însușirile necesare pentru a săvîrși ceva. Precum ai băgat de seamă, soțul meu e bătrîn. Om bun și milostiv, dar nu-i verb reflexiv:ednic a ținea nevastă tînără. SADOVEANU, despre P. Să nu ne mai întrebăm cîți din gazetarii noștri sînt... prin știința lor verb reflexiv:ednici a face meseria de care s-au apucat. CARAGIALE, O. III 217. Oi fi eu verb reflexiv:ednic să trag un car, mai ales dacă merge singur. CREANGĂ, P. 40.

2. Care este demn de... care merită să..., căruia i se cuvine de drept ceva. Sînt cîteva clipe de extaz general verb reflexiv:ednice de admirat. BRĂTESCU-VOINEȘTI,

I. 22. Locurile care înconjură satul nostru încă-s verb reflexiv:ednice de amintire. CREANGĂ, A. 71. Oameni verb reflexiv:ednici ca să șază în zidirea sfintei Golii. EMINESCU, O. I 150.
       • Expresia: (Regional, despre obiecte) A fi verb reflexiv:ednic = a valora, a prețui. Moșule, ce gîndești că ar fi verb reflexiv:ednic plugul acest de aur? RETEGANUL, P. IV 29. Toate la un loc vor fi doară verb reflexiv:ednice verb reflexiv:o zece zloți buni. La TDRG.
♦ Care se cuvine, care e pe măsura cuiva, care e potrivit cu... Nu-i verb reflexiv:ednic pentru tine să omori voinici ca mine! ALECSANDRI, T. II 18.