|
CONSULTĂ DEX SINONIME | |
Antonime a se zbânțui
| |
| |
Definiție din
ZBĂNȚUÍ, zbănțuiesc și zbănțui, verb IV. reflexiv A se zbengui, a zburda, a fi neastîmpărat. Te-ai duce dimIneața la horă să te zbănțui și să chiui. C. PETRESCU, R. DR. 241. Mă uitam cu dor la ceilalți copii cum alergau și se zbănțuiau pe afară. VLAHUȚĂ, O. A. II 176. Mă mir cum nu s-o săturat de zbănțuit. ALECSANDRI, T. 413. Dicționarul limbii romîne literare contemporane • Variantă: zbînțuí (STANCU, despre 72) verb IV. | |