eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă chirurgie plastic2ă?

Care e înțelesul expresiei chirurgie plastic2ă?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei " chirurgie plastic2ă":
chirurgie care se ocupă cu îndreptarea unor malformații ale corpului





Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Vorbi in al meu sange al patimilor grai,
Eram atletul plastic intors abia din castre,
S-am pus, sub piept zdrobind-o, cand lung o sarutai,"
Avatar poezie de Alexandru Macedonski

" Lucruri bune si folositoare:
Oale de noapte, trandafiri de plastic si popice
Omul real dintr-o bucata"
Simplu poezie de Ion Milos
Definiție din
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a
PLÁSTIC1, -Ă, plastici, -ce, adjectiv, substantiv feminin

I. Adj.

1. Căruia i se poate da, prin modelare, forma dorită, care poate fi ușor deformat fără a crăpa sau a se sfărâma.
       • Masă plastică sau material plastic = produs sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă care se poate prelucra ușor în diferite obiecte, la cald sau la rece, cu sau fără presiune. Deformație plastică = deformație a unui material sub acțiunea unei solicitări peste limita lui de elasticitate, care crește chiar dacă solicitarea rămâne constantă.
♦ Care este făcut, realizat sau reprodus după un anumit model, prin modelarea tuturor materialelor.

2. Care se referă la sculptură și la pictură; care se ocupă de aceste arte; care este asemănător cu o sculptură sau cu o pictură, care sugerează o sculptură sau o pictură.
       • Artă plastică (și substantivat, forme) = (mai ales la plural ) artă care are ca scop să reproducă formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc. Artist plastic = creator din domeniul artelor plastice.
♦ (Despre realizări literare, muzicale) Evocator, sugestiv, viu.

3. (În sintagma) Chirurgie plastică = ramură a chirurgiei care se ocupă cu îndreptarea unor deformări ale corpului omenesc (în special ale feței), provenite din naștere sau dintr-un accident.

II. S. forme Tehnica executării unor obiecte de artă prin modelarea unor substanțe maleabile; tehnica, arta de a sculpta sau de a picta.
♦ Parte din studiul unei opere de artă care se ocupă cu raportul armonios al volumelor și al reliefului.
♦ Ansamblul calităților de volum și de aspect exterior al unei lucrări de arhitectură, de urbanism sau de artă decorativă.

– Din limba franceza plastique.