eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție plastic


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Plastic [ plas-tic ]
VEZI SINONIME PENTRU plastic PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului plastic în mai multe dicționare

Definițiile pentru plastic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
PLASTIC
   
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLASTIC:
PLÁSTIC1, -Ă, plastici, -ce, adjectiv, substantiv feminin

I. Adj.

1. Căruia i se poate da, prin modelare, forma dorită, care poate fi ușor deformat fără a crăpa sau a se sfărâma.
       • Masă plastică sau material plastic = produs sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă care se poate prelucra ușor în diferite obiecte, la cald sau la rece, cu sau fără presiune. Deformație plastică = deformație a unui material sub acțiunea unei solicitări peste limita lui de elasticitate, care crește chiar dacă solicitarea rămâne constantă.
♦ Care este făcut, realizat sau reprodus după un anumit model, prin modelarea tuturor materialelor.

2. Care se referă la sculptură și la pictură; care se ocupă de aceste arte; care este asemănător cu o sculptură sau cu o pictură, care sugerează o sculptură sau o pictură.
       • Artă plastică (și substantivat, forme) = (mai ales la plural ) artă care are ca scop să reproducă formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc. Artist plastic = creator din domeniul artelor plastice.
♦ (Despre realizări literare, muzicale) Evocator, sugestiv, viu.

3. (În sintagma) Chirurgie plastică = ramură a chirurgiei care se ocupă cu îndreptarea unor deformări ale corpului omenesc (în special ale feței), provenite din naștere sau dintr-un accident.

II. S. forme Tehnica executării unor obiecte de artă prin modelarea unor substanțe maleabile; tehnica, arta de a sculpta sau de a picta.
♦ Parte din studiul unei opere de artă care se ocupă cu raportul armonios al volumelor și al reliefului.
♦ Ansamblul calităților de volum și de aspect exterior al unei lucrări de arhitectură, de urbanism sau de artă decorativă.

– Din limba franceza plastique.
Forme diferite ale cuvantului plastic: plastic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



PLASTIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLASTIC:
PLÁSTIC1, -Ă, plastici, -ce, adjectiv, substantiv feminin

I. Adj.

1. Căruia i se poate da, prin modelare, forma dorită, care poate fi ușor deformat fără a crăpa sau a se sfărâma.
       • Masă plastică sau material plastic = produs sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă care se poate prelucra ușor în diferite obiecte, la cald sau la rece, cu sau fără presiune. Deformație plastică = deformație a unui material sub acțiunea unei solicitări peste limita lui de elasticitate, care crește chiar dacă solicitarea rămâne constantă.
♦ Care este făcut, realizat sau reprodus după un anumit model, prin modelarea tuturor materialelor.

2. Care se referă la sculptură și la pictură; care se ocupă de aceste arte; care este asemănător cu o sculptură sau cu o pictură, care sugerează o sculptură sau o pictură.
       • Artă plastică (și substantivat, forme) = (mai ales la plural ) artă care are ca scop să reproducă formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc. Artist plastic = creator din domeniul artelor plastice.
♦ (Despre realizări literare, muzicale) Evocator, sugestiv, viu.

3. (În sintagma) Chirurgie plastică = ramură a chirurgiei care se ocupă cu îndreptarea unor deformări congenitale sau accidentale ale corpului omenesc (în special ale feței).

II. S. forme Tehnica executării unor obiecte de artă prin modelarea unor substanțe maleabile; tehnica, arta de a sculpta sau de a picta.
♦ Parte din studiul unei opere de artă care se ocupă cu raportul armonios al volumelor și al reliefului.
♦ Ansamblul calităților de volum și de aspect exterior al unei lucrări de arhitectură, de urbanism sau de artă decorativă.

– Din limba franceza plastique.
Forme diferite ale cuvantului plastic: plastic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PLASTIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLASTIC:
PLÁSTIC1, -Ă, plastici, -ce, adjectiv, substantiv feminin

I. Adj.

1. Căruia i se poate da, prin modelare, forma dorită, care poate fi ușor deformat fără a crăpa sau a se sfărâma.
♦ Masă plastică sau material plastic = produs sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă care se poate prelucra ușor în diferite obiecte, la cald sau la rece, cu sau fără presiune. Deformație plastică = deformație a unui material sub acțiunea unei solicitări peste limita lui de elasticitate.
♦ Care este făcut, realizat sau reprodus după un anumit model, prin modelarea unor materiale.

2. Care se referă la sculptură și la pictură; care se ocupă de aceste arte; care este asemănător cu o sculptură sau cu o pictură, care sugerează o sculptură sau o pictură.
♦ Artă plastică (și substantivat, forme) = (mai ales la plural ) denumire dată unor genuri de artă cărora le este specifică exprimarea prin imagini vizuale (pictură, sculptură, grafică etc.). Artist plastic = creator din domeniul artelor plastice.
♦ (Despre realizări literare, muzicale) Evocator, sugestiv, viu.

3. (În sintagma) Chirurgie plastică = ramură a chirurgiei care se ocupă cu corectarea defectelor anatomice congenitale sau dobândite accidental.

II. S. forme Tehnica executării unor obiecte de artă prin modelarea unor substanțe maleabile; tehnica, arta de a sculpta sau de a picta.
♦ Parte din studiul unei opere de artă care se ocupă cu raportul armonios al volumelor și al reliefului.
♦ Ansamblul calităților de volum și de aspect exterior al unei lucrări de arhitectură, de urbanism sau de artă decorativă.

– Din limba franceza plastique.
Forme diferite ale cuvantului plastic: plastic-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PLASTIC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLASTIC:
PLÁSTIC, -Ă, plastici, -e, adjectiv

1. Care poate fi modelat, căruia i se poate da forma dorită. Material plastic.
♦ Care reproduce forme prin modelarea unor materiale, prin extensie prin culori sau prin alte mijloace. Arte plastice. ▭ Într-o dimineață, intrînd în atelierul tînărului sculptor am găsit o imagine plastică a unui Eminescu tînăr. SADOVEANU, E. 73. Artist plastic = sculptor sau pictor. Noi, artiștii plastici și criticii de artă, trebuie să avem în fața ochilor în primul rînd pilda muncitorilor înaintați din țara noastră. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 26, 3/3.
♦ Care se referă la sculptură și pictură; care se ocupă de aceste arte. Privea grav hîrtia unde chipul prindea rapid viață, ca un foarte autorizat cronicar plastic. C. PETRESCU, R. DR.

7.
♦ (Despre realizări literare, muzicale) Evocator, sugestiv. Imaginea lui Eminescu e măreață, e sublimă. Imaginea lui Coșbuc însă e mai vie, mai colorată, mai plastică. GHEREA, ST. Hristos III 370. Rezumăm aci, prin cîteva cuvinte, într-un mod plastic, tot mersul acțiunii. HASDEU,

I. vezi 152.

2. (În expresie) Chirurgie plastică = ramură a chirurgiei care se ocupă cu îndreptarea unor părți ale corpului, deformate din naștere sau mutilate printr-un accident.
Forme diferite ale cuvantului plastic: plastic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



PLASTIC
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PLASTIC:
PLÁSTIC2, -Ă

I. adjectiv

1. (despre materiale) care are proprietatea de a-și păstra deformațiile produse de forțele exterioare după încetarea acțiunii acestora; care poate fi modelat, fasonat.
♦ masă plastică (sau material) plastic = material sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă, care poate fi modelat în procesul fabricării unor produse.

2. referitor la pictură sau sculptură.
♦ arte plastice = arte care au ca scop să reproducă formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc.

3. (despre idei, imagini etc.) cu multă putere de evocare, expresiv, viu; evocator.

4. (biologie) formativ, capabil de a se schimba, de a lua o formă.
♦ chirurgie plastică = chirurgie care se ocupă cu îndreptarea unor malformații ale corpului.

II. substantiv feminin tehnica executării obiectelor de artă prin fasonarea, modelarea unei substanțe plastice; domeniul artelor plastice.
       • parte din studiul unei opere de artă care se ocupă cu raportul armonios al volumelor și al reliefului. (< limba franceza plastique, latina plasticus, greacă plastikos)
Forme diferite ale cuvantului plastic: plastic-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

PLASTIC
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PLASTIC:
PLÁSTIC, -Ă adjectiv

1. Care prezintă plasticitate, care poate fi modelat, fasonat.
♦ Care formează sau are proprietatea de a lua diferite forme.
♦ Masă plastică (sau produs) plastic = material sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă, care poate fi modelat în procesul fabricării unor produse, păstrându-și forma ce i-a fost dată; arte plastice = arte care au ca scop să reproducă formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc.
♦ (Despre idei, imagini etc.) Expresiv, viu; evocator, care arată cu multă putere ceva.

2. Chirurgie plastică = chirurgie care se ocupă cu îndreptarea unor malformații ale corpului. // substantiv neutru

1. Amestec de cauciuc nevulcanizat, folosit la repararea anvelopelor etc.

3. Varietate de exploziv. [conform limba franceza plastique, latina plasticus, greacă plastikos].
Forme diferite ale cuvantului plastic: plastic-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

PLASTIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLASTIC:
PLÁSTIC2 plasticcă (plasticci, plasticce)

1) (despre corpuri solide) Care poate fi modelat; care se pretează modelării.
       • Materiale (sau mase) plasticce materiale sintetice din care se produc diferite obiecte. Operație plasticcă plastie. Chirurgie plasticcă ramură a medicinei care se ocupă cu operațiile plastice.

2) Care ține de artele ce reflectă realitatea prin imagini vizuale; propriu artelor care reflectă realitatea prin imagini vizuale.
       • Arte plasticce ansamblu de arte (pictură, sculptură, desen, arhitectură) care reflectă realitatea prin imagini vizuale.

3) literar Care exprimă ceva cu mare putere de evocare; sugestiv; expresiv. /<fr. plastique
Forme diferite ale cuvantului plastic: plasticcă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PLASTIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PLASTIC:
PLASTIC adjectiv

1. pictural, pitoresc, sugestiv. (Aspect plastic.)

2. evocativ, evocator, expresiv, nuanțat, pitoresc, pregnant, semnificativ, sugestiv, viu, (figurat) colorat. (O descriere plastic.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PLASTIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLASTIC:
PLÁSTIC2 substantiv neutru Masă de exploziv fabricat dintr-un amestec de cauciuc sintetic și un plastifiant. Bombă cu plastic.

– Din limba franceza , limba engleză plastic.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PLASTIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLASTIC:
PLÁSTIC2 substantiv neutru Masă de exploziv fabricat cu un amestec de cauciuc sintetic și un plastifiant. Bombă cu plastic.

– Din limba franceza , limba engleză plastic.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PLASTIC
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PLASTIC:
PLÁSTIC1 substantiv neutru

1. amestec de cauciuc nevulcanizat, folosit la prepararea anvelopelor.

2. varietate de exploziv. (< limba engleză, limba franceza plastic)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

plastic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru plastic:
plastic a.

1. privitor la imitațiunea formelor: sculptura e prima artă plastică;

2. sculptural: stil plastic.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PLASTIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLASTIC:
PLÁSTIC1 adverb Cu plasticitate; în mod sugestiv. /<fr. plastique
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

plastic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plastic:
plástic adjectiv masculin, plural plástici; forme singular plástică, plural plástice
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

plastic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plastic:
plástic1 adjectiv masculin, plural plástici; forme plástică, plural plástice
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

plastic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plastic:
plástic substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

plastic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plastic:
*plástic2 substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'PLASTIC'
PLÁSTĂplăștáicăplastbetónPLASTI-PLÁSTICplasticáplasticatórPLASTICIÁNplasticiánă

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL plastic
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plastic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PLÁSTIC2 plasticcă plasticci, plasticce 1 despre corpuri solide Care poate fi modelat; care se pretează modelării.
       • Materiale sau mase plasticce materiale sintetice din care se produc diferite obiecte.
Operație plasticcă plastie.
Chirurgie plasticcă ramură a medicinei care se ocupă cu operațiile plastice.
       • Arte plasticce ansamblu de arte pictură, sculptură, desen, arhitectură care reflectă realitatea prin imagini vizuale.
Aspect plastic.
O descriere plastic.

GRAMATICA cuvântului plastic?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plastic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul plastic poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul plastic sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE plastic?
Vezi cuvântul plastic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plastic?
[ plas-tic ]
Se pare că cuvântul plastic are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL plastic
Inţelegi mai uşor cuvântul plastic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Masă plastică sau material plastic = produs sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă care se poate prelucra ușor în diferite obiecte, la cald sau la rece, cu sau fără presiune
Deformație plastică = deformație a unui material sub acțiunea unei solicitări peste limita lui de elasticitate, care crește chiar dacă solicitarea rămâne constantă
Artă plastică și substantivat, forme = mai ales la plural artă care are ca scop să reproducă formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc
Artist plastic = creator din domeniul artelor plastice
În sintagma Chirurgie plastică = ramură a chirurgiei care se ocupă cu îndreptarea unor deformări ale corpului omenesc în special ale feței, provenite din naștere sau dintr-un accident
Masă plastică sau material plastic = produs sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă care se poate prelucra ușor în diferite obiecte, la cald sau la rece, cu sau fără presiune
Deformație plastică = deformație a unui material sub acțiunea unei solicitări peste limita lui de elasticitate, care crește chiar dacă solicitarea rămâne constantă
Artă plastică și substantivat, forme = mai ales la plural artă care are ca scop să reproducă formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc
Artist plastic = creator din domeniul artelor plastice
În sintagma Chirurgie plastică = ramură a chirurgiei care se ocupă cu îndreptarea unor deformări congenitale sau accidentale ale corpului omenesc în special ale feței
♦ Masă plastică sau material plastic = produs sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă care se poate prelucra ușor în diferite obiecte, la cald sau la rece, cu sau fără presiune
Deformație plastică = deformație a unui material sub acțiunea unei solicitări peste limita lui de elasticitate
♦ Artă plastică și substantivat, forme = mai ales la plural denumire dată unor genuri de artă cărora le este specifică exprimarea prin imagini vizuale pictură, sculptură, grafică etc
Artist plastic = creator din domeniul artelor plastice
În sintagma Chirurgie plastică = ramură a chirurgiei care se ocupă cu corectarea defectelor anatomice congenitale sau dobândite accidental
Artist plastic = sculptor sau pictor
În expresie Chirurgie plastică = ramură a chirurgiei care se ocupă cu îndreptarea unor părți ale corpului, deformate din naștere sau mutilate printr-un accident
♦ masă plastică sau material plastic = material sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă, care poate fi modelat în procesul fabricării unor produse
♦ arte plastice = arte care au ca scop să reproducă formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc
♦ chirurgie plastică = chirurgie care se ocupă cu îndreptarea unor malformații ale corpului
♦ Masă plastică sau produs plastic = material sintetic de natură organică, anorganică sau mixtă, care poate fi modelat în procesul fabricării unor produse, păstrându-și forma ce i-a fost dată; arte plastice = arte care au ca scop să reproducă formele prin modelarea unor materiale, prin culori etc
Chirurgie plastică = chirurgie care se ocupă cu îndreptarea unor malformații ale corpului



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL plastic

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Dantură falsă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
a se desfășura, a se extinde pe un spațiu mai mare decât ar fi necesar; a dura prea mult în timp
scriere dramatică în versuri sau cu caracter poetic
proteză dentară
intenționat, înadins
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?