Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
AGHIÓS, aghioase, substantiv neutru (Grecism învechit) Numele unei cîntări liturgice.
• (Azi numai în expresie) A trage (la) aghioase (sau, rar, un aghios) = a) a cînta monoton și tărăgănat. Trăgea cîte un aghios de-ai fi crezut că pusese... pe scripcă toată slujba bisericească. HOGAȘ, H. 42. De veselie, trase niște aghioase c-un glas tîrît, de amuți gălăgia șezătoarei. DELAYRANCEA, S. 46; b) a dormi; a sforăi. Se tolăniseră înăuntru, pe rogojini. Unii osteniți... trăgeau de pe acum aghioase. PAS, L. I 67. Dormi, ce-ți mai pasă! Tutun ai tras destul, acrim te-ai pus să tragi la aghioase: trai, neneaco, cu banii băbachii! CARAGIALE, O. I 55. Ei, măi băieți, ia amu trageți la aghioase, zise un plăieș. CREANGĂ, A. 31. I-a cîntat popa aghiosul (PANN, P. vezi III 142) = a murit.
– Pronunțat: -ghi-os.
Alte expresii înrudite sau asemănătoare 
