Ce înseamnă A bate sau a freca, a croi, a flocăi pe cineva de-i merg sau să-i meargă fulgii sau peticele, colbul, untul ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A bate sau a freca, a croi, a flocăi pe cineva de-i merg sau să-i meargă fulgii sau peticele, colbul, untul ": A bate tare (pe cineva); a snopi în bătaie (pe cineva) Expresia în context: Scoteam mâțele … și le flocăiam … de le mergea colbul. (citat din Ion Creanga) Acuș iau varga din coardă și vă croiesc de vă merg peticile. (IDEM) Haosul nu are limite, nu are răspundere! Si s-ar fi ales și cu o scărmăneală, să-i meargă fulgii! (GH. VÎRTOSU)

" Intemeiaza tronuri si pe-altele sfarama:
Un fulg e omenirea in mainile-i de-arama!
Cu regi si cu popoare se joaca nemilos!"
Destinul poezie de Alexandru Macedonski

" NOAPTEA
Luna, tu e=ti sclava alba, fulg ursit in veci sa mearga.
Eu, mai veche dec`t vremea, =i dec`t lumea mai larga,"
Luna si noaptea poezie de Alexandru Vlahuta

FULG, fulgi, substantiv masculin

1. Pană subțire, moale și mătăsoasă, care crește pe burta păsărilor și printre penele mai mari. Ca p-un fulg, o iei în brațe. BIBICESCU, P. P. 364. E ca pleava de ușoară Și ca fulgul ce-n vînt zboară. TEODORESCU, P. P. 302. Fulg de pasăre măiastră. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 170.
       • Expresia: A bate (rar a lovi) pe cineva de-i merg (sau să-i meargă) fulgii = a bate rău, a bate măr, vezi merge. Ca fulgul pe apă = în voia întîmplării.

2. Conglomerat de cristale mici de apă de culoare albă, care se formează iarna în atmosferă și cade pe pămînt, alcătuind zăpada ...