Ce înseamnă A i se încleșta cuiva fălcile sau gura ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "A i se încleșta cuiva fălcile sau gura ": A i se înțepeni cuiva maxilarele. (prin extensiune) A nu mai putea vorbi Expresia în context: Mi se încleștaseră fălcile, de nu mai puteam vorbi. (citat din Camil Petrescu) O emoție distrugătoare îi încleșta fălcile, bătăile inimii îl sufocau. (AL. VLAHUTA)

" De buna seama ca firtatii schimbau intre ei nu numai iepe si armasari, ci si sfaturi si retete despre cele mai izbutite mijloace de a scoate netulburati vitele din curtile stapinilor. Si povestin-du-si ispravile, se indemnau unul pe altul si se luau la intrecere in vitejii si iscusinta.
Ca sa fure cai obisnuiti era o joaca. Nici nu se injosea capetenia sa ia parte. Trimitea un ucenic. Si era de ajuns sa momeasca toti ciinii, sa prosteasca stapinul, sa deschida veriga cu caciula ca sa nu se auda si sa scoata calul mai usor decit un mielusel. Pentru asta il inclesta de mustiuc cu clestele miinii drepte, si animalul, ametit de durere, se supunea. Pagubasul se trezea in zori cu cosarul gol.
Pentru gospodarii mai semeti, care s-ar fi putut lua de piept cu ei, si unde intimpinau impotrivire, hotii foloseau tot felul de mestesuguri. Otraveau dulaii, imbatau paznicii, legau cobza argatii, amorteau cu vraji pe stapinul care dormea dus in casa impotriva obiceiului, in timp ce ei spargeau grajdurile. Pentru asta purtau totdeauna la ei mina de mort cu care adormeau toate veghile."
Alcyon sau Diavolul alb poezie de Vasile Voiculescu

" intre timp au batut clopotele cu sonoritate de renastere italiana ale Pastelui catolic. Toti dimprejur au vestit pe bolnav despre acest nimerit prilej, nadajduind ca el are sa consimta moara. Tot Paste se cheama ca este, acelasi Crist despica piatra mormintului si inviaza la cer. Dar boierul Amza, cu ochii pe calendarul lui, n-a vazut, n-a auzit. Calendarul lui ii amina moartea cu inca o saptamina. Coana Catinca si toata sleahta ei a trebuit sa se plece si sa astepte.
In sfirsit, prima foaie din cele trei insemnate cu rosu s-a aratat, si Pastile drept-credinciosilor s-a vestit pentru a doua zi. Bolnavul dintr-o data s-a linistit si s-a pregatit sa-i iasa intru intimpi-nare. Chinurile au incetat si agonia s-a schimbat intr-o radioasa bucurie. Cu mintea mai limpede ca oricind, i-a chemat pe toti, si-a cerut iertaciune, i-a sarutat, apoi din nou s-a marturisit, s-a impartasit de data asta, si-a luat ramas bun si cind a sunat clopotul cel mare de la Patriarhie a pus de a deschis aparatul de radio si a ascultat cu sfintenie slavitul Cristos a inviat, amestecat cu salvele de tunuri. Apoi a poruncit sa se stinga luminile electrice, sa se lase numai o candela aprinsa si, imbaiat, imbracat in haine noi inadins facute pentru inmormintare, cu barba frumos pieptanata, i-a pomit pe toti la culcare, iar el s-a intins pe pat, a incrucisat pasnic miinile, intre care a inclestat luminarea aprinsa si a inchis ochii, vegheat numai de sora de noapte, pe care a rugat-o sa aiba grija de luminare. Si in odaia cufundata in intuneric a pornit sa se petreaca misterul mult asteptat al mintuirii.
Batrinul a atipit usor, cu rasuflarea din ce in ce mai potolita, tot mai slaba, ca o stingere. Sora I-a privegheat o vreme, apoi, toropita de oboseala, a suflat in luminare, care ameninta sa arda miinile mortului, si s-a culcat in fotoliu sa doarma pina a doua zi cum avea porunca de la boier: Moartea lui sa se savirseasca in mare pace si taina."
Moarte aminata poezie de Vasile Voiculescu

ÎNCLEȘTÁ, încleștez, verb

I.

1. tranzitiv (Despre oameni, cu privire la mîini, pumni, fălci etc.) A strînge puternic, ca un clește. Lopătarii surprinși încleștară mîinile pe lopeți. GALACTION, O. I 198. Radu încleștează pumnii înăbușit. CAMIL PETRESCU, T. II 57. Taci! șopti ea încleștîndu-și nervos mîna stîngă pe brațul lui. REBREANU, R. I 221.
       • Expresia: A încleșta (sau, reflexiv, a i se încleșta cuiva) fălcile (sau gura) = a înțepeni (sau a i se înțepeni cuiva) maxilarele; p ...