Ce înseamnă Vorbă de clacă ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "Vorbă de clacă ": Vorbă inutilă, fără miez; flecăreală Expresia în context: Dacă ai poftă și vreme să mai schimbăm două vorbe de clacă, mă găsești, după amiezi, 1/2-5, la Gambrinus. (I. L. CARAGIALE) La fântână noastră oamenii veneau, mergeau, și fiecare avea de spus o noutate, o vorbă de clacă, ori de plâns vreun necaz. (citat din Pavel Dan)

" Am un surt bat-o nevoia ! nu mi l-a adus vecina,
De cand i l-am dat la claca ! De la soacra eu n-am tol ;
Tolul meu e de la mama, deci ramana patul gol !"
Pe pamantul turcului poezie de George Cosbuc

" Sa ma lupt cu jale-amara ?
Si la claca si la nunti
Si la glume-n sezatoare"
Dragostea pacurareasca poezie de George Cosbuc

CLÁCĂ, clăci, substantiv feminin

1. (În regimul feudal) Muncă pe care țăranul era obligat s-o presteze gratuit în folosul stăpînului moșiei; reprezintă forma cea mai caracteristică a rentei feudale, deci a raporturilor de producție care stau la baza orînduirii feudale. vezi boieresc. Domnitorul mărește numărul zilelor de clacă la douăsprezece. istorie R.P.R. 283. Mai specialiști în chestiuni de clacă decît clăcașii, nu cunosc. CAMIL PETRESCU, B. 148.

– Pribegi de bir și clacă, Copii fără noroc, Tu-i strîngi în codrii noaptea Sub brazi, pe lîngă foc ...