Ce înseamnă Ziua nămiaza-mare ?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "Ziua nămiaza-mare ": (În) plină zi Expresia în context: E ziua nămiază-mare, e soare de început de toamnă. (citat din Camil Petrescu)

"
Si ziua namiaza mare.
Cu unchiasul in spinare, "
Mostenire poezie de Tudor Arghezi

" E trist, dar e neaparat, cu prilejul acestor randuri, sa aducem, spre sustinerea ziselor noastre, cateva exemple de plagiaturi. Asa, pe afisele Teatrului National, din cari se pot gasi inca mustre la caz de vreo tagaduinta, s-a citit: �Pacatele barbati/or, comedie locala de d. M. Pascali", pe cata vreme aceasta �comedie locala" era o simpla localizare (ca toate, nu tocmai potrivita) dupa piesa frantuzeasca, anume, Les amendes de Timothee. Apoi ,, Raposatul dumnealui, comedie locala de d. M. Pascali", era numai o localizare tot din frantuzeste, dupa Mon premier!; iar �Cazaturile, tot comedie locala, tot de d. M. Pascali", nu era decat Les Invaiides du mariage. Pe urma �Gheseftarii, comedie locala de d. Fr. Dame" si �Tara si Mihnea, drama istorica tot de d. Fr. Dame", nu erau decat, intaia - Mercadet, le faiseur de Balzac, iar a doua - Patriei de Victorien Sardou.
Plagiatul, prin urmare, se practica in literatura dramatica, la noi, ziua namiaza mare, fara nici o teama; ba inca, daca faptuitorul e prins cu ocaua mica si apucat sa dea socoteala de pacatul sau literar, deocamdata il tagaduieste fara clintire, ca sa nu zicem altfel; insa, vazandu-se pana in sfarsit infundat, raspunde, fara a-si vedea halul, ca �toate geniile mari asa au urmat, ca dansul: Moliere a plagiat pe Aristofan si pe Plaut, Goethe, pe Shakespeare, si nu mai stiu cine, pe cutare" Apoi, ca sa se apere si mai bine, dupa parerea lui, mesterul sfarseste prin a declara ca dansul a facut aceea ce Heine zicea despre Dumas, adica �a luat monede vechi si, topindu-le, le-a prefacut, ca sa le puie din nou in circulatie, fiindca in literatura si in arta proprietatea nu trebuie respectata".
"
Literatura in teatrul nostru poezie de Ion Luca Caragiale

NĂMIÁZĂ substantiv feminin (Și în forma namiază, nămiez(i), mai ales precedat de prepoziții)

1. Amiază. Pe la nămez ajunseră la tîrle. SANDU-ALDEA, U. P. 44. Era-n nămiez... Da să m-adoarmă Foșnitul leneș din frunziș. IOSIF, P. 66. Dormi la nămiez, ai?.. Scoală, că-ți vin mușterii. CARAGIALE, S. 140.
       • Expresia: Ziua nămiaza-mare = (în) plină zi. E ziua nămiază-mare, e soare de început de toamnă. CAMIL PETRESCU, U. N. 336.

2. (Regional) Al doilea prînz pe care îl ia țăranul cînd e la munca cîmpului; p ...