Ce înseamnă a lua proporții?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a lua proporții": a a se dezvolta, a crește foarte mult; b familial a se îngrășa prea tare

" Sarii speriat, ma clatinai nauc si nu pot spune decit cu vorbele cele mai banale emotia smintita ce ma gitui. Inima imi batea nebuneste. Gindurile se invalmaseau ca apele cazute intr-o cataracta si lumea se invirtea, cu mine ametit in mijlocul ei.
Cind mi-am venit in fire, o zeita - nici acum nu-i pot spune altfel - sta si ma privea cu un zimbet sagalnic. Era inalta, zvelta, cu parul castaniu si unduios, ochii mari de un verde ca fundul de talaz, obrazul alb-trandafiriu impuns de doua gropite, nasul subtire, drept, cu nari pilpiitoa-re. Barbia puternica pornea semeata in jos, ca sa se rotunjeasca seducatoare, si gura fermecator arcuita isi ascundea colturile usor sumese in doua gingase bride, coloana splendida a gitului se imbina cu maiestrie in linia umerilor de o proportie si o gratie ncmaiinchipuita. Sinii zglobii, drepti umpleau de o viata misterioasa iia in care pilpiiau Iara incetare. Bratele admirabile, lungi si netede se terminau cu miini suave si mici cit un cuib de pitulice, incarcate cu dezmierdari. Sub mijlocul strins, de amfora usor revarsata, coapsele glorioase, pline de voluptati, erau modelate de fota neagra, care-i descoperea picioarele goale, desavirsite, cu glezna delicata, sugrumata, cum numai o rasa cu har poate zamisli. Purta sandale, care scoteau la iveala usoara boltire a talpii si calciiul mic si roz, ca la nimfele zugravite de maestri.
Nu stiu daca am privit-o indelung sau mi-am dat seama; am intuit totul dintr-o ochire. Dar era de o perfectie coplesitoare."
Iubire magica poezie de Vasile Voiculescu

" Societatea romana actuala este prea serioasa si prea pozitiva ca sa aiba raporturi cu o arta de lux; iar literatura noastra este prea independenta si prea mandra ca sa aiba raporturi cu o societate utilitara. Astfel, si una si alta se dezvolta de sinele, fara a cauta sa se atinga, sa se influenteze cumva una pe alta.
Un om deprins a judeca dupa cele ce se-ntampla-n genere in lume, daca ar cunoaste mai intai societatea noastra, nu si-ar putea inchipui ca avem o literatura in care predomina intr-un mod atata de covarsitor poezia lirica romantico-pesimista si apoi — in proportie mai mica, ce-i drept, dar totusi destul de respectabila - novela sentimentala si lacrimoasa. in adevar, cine ar putea crede ca din grava noastra societate, care prospereaza de la o vreme intr-un chip vertiginos, din aceasta societate compusa in marea ei parte de oameni de tot soiul de afaceri, spirite pozitive si sanatoase, n-are sa rasara decat florile palide si triste ale livido-cloroticei noastre poezii? Fara-ndoiala, si societatea noastra, ca toate societatile omenesti, o fi avand patimile ei, suferintele si dorurile proprii; fireste ca si societatea noastra are un mod specific de a gandi asupra acestor pasuri ale ei. Dar desigur poezia noastra nu este expresia societatei noastre.
De aci - din faptul ca poetii si scriitorii nostri nu tin socoteala de societate si sunt prea mandri si prea independenti pentru ca sa considere necesara atentia acesteia in privinta lor - rezulta aceasta aproape totala lipsa de raporturi intre literatura si societate."
Cateva pareri anonime poezie de Ion Luca Caragiale

PROPÓRȚIE, proporții, substantiv feminin

1. Raport între dimensiunile părților unui întreg sau între fiecare dintre aceste părți și întreg. Mijlocul acestor femei se află, intre umeri și glezne, la o depărtare care e, fără îndoială, justa și secreta proporție a perfecțiunii. BOGZA, C. O. 282. [Casele] au început a se supune regulilor proporției, a se împodobi cu coloane, cu ferestre largi și luminoase. ALECSANDRI, O. P. 179.
♦ Procent. Proporția de substantive abstracte crește pe măsură ce ne apropiem de verb reflexiv:emea noastră. GRAUR, forme L. 144.

2. Potrivire, raport între lucruri. Pentru funcțiunea oricărui organism și oricărui organ e necesară o proporție normală de apă. MARINESCU, P. A. 63.
       • LocuÅ£iune adverbiala ÃŽn proporÈ›ie cu... sau (locuÈ›iune prepoziÈ›ie) în (sau, învechit, după) proporÈ›ia... = proporÈ›ional cu..., potrivit cu... A fost plătit în proporÈ›ie cu munca depusă. â–­ Amatorii de teatru naÈ›ional nu ascultau cu plăcere o limbă artificială È™i nu-È™i înălÈ›au sufletele în proporÈ›ia glasurilor È™i gesturilor actoriceÈ™ti. SADOVEANU, E. 69. Statul e dator a ridica pentru romîni, după proporÈ›ia poporului, È™coli mai mari È™i elementare. GHICA, A. 293.

3. (La plural ) Dimensiuni mari, extindere mare. Pe fondul albastru al munților din zare, lumea pare deodată o frescă, prin proporții, prin frumusețe, printr-o înfățișare totală de apoteoză. BOGZA, C. O. 280.
       • Expresia: A lua proporÈ›ii = a) a se dezvolta, a creÈ™te peste măsură. Era mulÈ›umit că a scăpat de grijile care azi noapte luaseră proporÈ›ii. REBREANU, R. I 52. ÃŽntre femei, descoperirea făcută lua proporÈ›ii fantastice. BART, E. 284; b) (familiar) a se îngrășa.

4. (matematică) Egalitate a două rapoarte. Termenii proporției.

– Variantă: (învechit) proporțiúne (EMINESCU, N. 31, HASDEU,

I. vezi 35) substantiv feminin