Ce înseamnă a nu avea nici tăciune în vatră?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a nu avea nici tăciune în vatră": a fi sărac lipit pămîntului

"Dumnezeu,
Cind luna e moarta si noaptea-i taciune !
"
Freamatul plopilor poezie de Agatha Bacovia

" Dar alte stele-nmuguresc sub gene
Si doru-i frant si negru - un taciune inchid si cartea; numai ea va spune
Povestea simpla a "
A fost odata o Fata Ardeleana poezie de Lucian Valea

TĂCIÚNE, tăciuni, substantiv masculin

1. Rămășiță dintr-o bucată de lemn care a ars incomplet; cărbune sau lemn în faza de ardere fără flacără. Lemnele din sobă, ajunse tăciuni, se prăbușeau din cînd în cînd cu un zgomot ușor. DUMITRIU, N. 132. Focul somnoros mistuia, fumegînd, cel de pe urmă tăciune. HOGAȘ, M. N. 169. Lăsam tăciunii să se stingă. VLAHUȚĂ, O. A. 384. Vuia în sobă tăciunele aprins. CREANGĂ, A. 34.
       • figurat Ci tot mai ard în sufletu-mi tăciuni. BENIUC, vezi 92.
       • Expresia: A nu avea nici tăciune în vatră = a fi sărac lipit pămîntului. Nu-i ard tăciunii în vatră, se spune despre un om sărac, căruia nimic nu i se împlinește după voie, care nu izbutește să realizeze nimic.

2. Boală a grîului, a orzului, a porumbului etc., provocată de o ciupercă parazită. Una din boalele popușoiului... este tăciunele, care crește... pe spic sau pe știulete. PAMFILE, A. R. 90. Grîne mîndre au pierit, Tăciune s-a plămădit. HODOȘ, P. P. 132.