eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a se duce într-o ducă?

Care e înțelesul expresiei a se duce într-o ducă?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a se duce într-o ducă":
a merge fără oprire



Ce inseamna expresia      Alte expresii înrudite sau asemănătoare


Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Si nu mai este viata un comic carnaval?
Si ce?... N-au sa ma duca pe masa de disectii?
Si ce?... N-au sa-mi imparta cadavr ul meu in sectii,"
Noaptea de noiembrie poezie de Alexandru Macedonski

" Tu poate esti clipa si esti nemurirea, Ca abia de mai poti sa te nasti prima data? Tu poate esti lacrima pietrei, sapata, In trupul durerii din amintire?
Doar timpu-i pe duca si omul se trece, Doar mitul ramane si pietrele grece?...
Exista numaidecat o metafizica a ideii de piatra,"
Pietrele grece poezie de Anatol Codru
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
DÚCĂ1 substantiv feminin (Precedat de prepoziție «de», mai rar «la» sau «pe»)

1. Plecare, drum. I-au gătit merinde de ducă. SBIERA, P. 141. Dacă-ai avut gînd de ducă, La ce m-ai prins ibovnică? ȘEZ. III 19. Eu pui coadă la măciucă Și mi-e gîndul tot la ducă. TEODORESCU, P. P. 290. Ostenit mereu de ducă, Noaptea-n codri mă apucă. ALECSANDRI, P. P. 277.
       • (Adesea în construcție cu «a se găti», «a fi gata de...») Ele începură a se pieptăna, a se îmbrăca... și a se găti de ducă. ISPIRESCU, L. 236. Călător gata de ducă. TEODORESCU, P. P. 330.
       • Dor de ducă vezi dor.
       • Expresia: A fi pe ducă = a) a fi gata de plecare; b) a fi pe sfîrșite. Iarna e pe ducă; c) figurat a fi pe moarte, a nu mai avea mult de trăit. Baba era pe ducă. SADOVEANU, O. VII 380. A se duce într-o ducă = a merge fără oprire. Și mă duc vere-ntr-o ducă... De se pare că-s nălucă, Drept la tîrg. ALECSANDRI, P. P. 314.

2. (Rar) Transport, cărat. Văzînd că nu-s lemne, Aleargă la horă, pe tineri să-ndemne, Strigînd: Cine este mai voinic de ducă? Să meargă îndată, lemne să aducă. PANN, P. vezi I 86.
♦ (Rar) Călărit. Animalele pe care le întrebuințăm la ducă sau la cărat. SLAVICI-ODOBESCU, la TDRG.