eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă a-și lăsa pieile zălog?

Care e a-și lăsa pieile zălog?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "a-și lăsa pieile zălog":
a cădea în mîinile dușmanului; a-și pierde viața, a se lăsa onaorît




Ce inseamna expresia      ă in literatură

" Ca-i e teaca fara spada:
In Liow zalog si-a pus
Spada cea cu steme duble"
Cetatea neamtului poezie de George Cosbuc

" Acolo zvirlira pescarii cangile si riciira iar adincurile. Dupa o scurta cazna, apele se indurara si slobozira prada aninata de cirligul unei prajini.
Lesul a fost saltat in luntre. in locul lui a ramas zalog acolo, tot mai afundata, azima sufletului.
Gheorghies, scos la mal, zacea verde-vinat, naucitor de umflat, hid, ciugulit de pesti, forfecat de raci, cu bradis in loc de par si scoici in cosul pieptului."
Lacul rau poezie de Vasile Voiculescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ZĂLÓG, zăloguri și zăloage, substantiv neutru (Învechit)

1. (Construit de obicei cu verbele «a pune», «a da», «a lua», «a opri», «a ține» etc.) Amanet, garanție, gaj, chezășie. A venit cu citeva lucruri să le puie zălog în mina părintelui, ori să le lăse drept plată pentru slujbele sfinte. SADOVEANU, P. M. 161. Mai aveam eu... o goarnă! Dar mi-a luat-o perceptoriu zălog... pentru un rest de parale. MIRONESCU, S. A. 29. Am înțăles că ești talpa-iadului. Na sumame. din spinare zălog. ALECSANDRI, T. 1557.
       • (Rar, gajul este o persoană) Unii băieți se și mutară de la Tirțec (mai 1862), dar Eminescu nu putu face același lucru pentru că, neplătindu-i-se costul, gazda îl oprise zălog. CĂLINESCU, E. 77. Dacă nu mi-a plăcea nimic din ce mi-i spune, să-mi rămîi zălog pe o sută de galbeni. SADOVEANU, despre P. 15

5.
       • figurat Cu sufletul rămas zălog. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 232.
       • Expresia: A-și lăsa pieile zălog = a cădea în mîinile dușmanului; a-și pierde viața, a se lăsa onaorît. La goană mare, crezi d-ta că puțini lupi dau cinstea pe rușine, lăsîndu-și pieile zălog? CREANGĂ, O. A. 121.
♦ Sechestru; ipotecă. Se urcă oratorul la tribună, Fiecare se întreabă: oare ce-o să ne mai spună? Ascultați-l: «Astăzi țara, domnilor, e fericită...Sîntem una: azi covorul este frate cu țolinca; De zălog și de bătaie a scăpat acum opinca». BELDICEANU, P. 118.

2. Lucru (rar persoană sau grup de persoane) lăsat cuiva ca garanție. Viteze Tomșa, iată copilul tău iubit! Am respectat zălogul, odor neprețuit, Și l-am păstrat în viață cu dragoste, cu bine, Cum merită odrasla unui viteaz ca tine. ALECSANDRI, T. II 190. Boierii cei mici, către care domnul se arăta cu dragoste, îl îndemnară atunci ca să trimiță pe boierii cei mari, cu familiile lor, zălog la turci. BĂLCESCU, O. I 87.