Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
POPÎNDẮU, popîndăi, substantiv masculin Mic mamifer de stepă din ordinul rozătoarelor, cu ochii mari și coada stufoasă, care trăiește în galerii subterane (Citellus citellus). Un popîndău... s-a sprijinit în coadă în mijlocul șoselii. vezi limba română octombrie 1953, 31. Găurile acelea sînt găuri de popîndău. CAMIL PETRESCU, O. II 155.
• Expresia: A sta popîndău = a sta drept, nemișcat, în fața sau în drumul cuiva.
♦ Sperietoare de păsări, momîie.
