eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă adunare națională?

Care e înțelesul expresiei adunare națională?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "adunare națională":
a organ suprem al puterii de stat în unele țări; b organ de stat cu funcții legislative sau consultative





Ce inseamna expresia      ă in literatură

" II
Tara n-are capat... Multi ambitiosi Se certau pe tronul vechilor stramosi. Dar sultanul face pasalac din tara Si trimite-ostire turca si tatara. Cati aveau in inimi sange romanesc, La pierirea tarii uita ce doresc. Cei mai mari ai tarii strig in adunare — "Astazi se farama sfanta neatarnare Ce parintii nostri, printre timpi de dor, Le-au pastrat prin lupte, cu sangele lor. D-astazi tot romanul va trai-n sclavie Si va trece viata fara bucurie. Plange-va sub lanturi palid s-abatut Si strain in locul unde s-a nascut. Peste tronul tarii suflete marsave Vor domni spre hula natiunii sclave. Dar decat o viata vesteda d-amar, Plina de-njosire fara de hotar, Pentru nobili inimi moartea-i mai dorita,

Moartea cu marire celor bravi iubita.
S-aparam prin arme tara ce dorim"
Glubavii poezie de Dimitrie Bolintineanu

" Prepusuri la o parte! e mare domnul tarii:
Aceasta adunare s-unire intr-un cuget
Nu este a mea fapta, e planul sau ce insusi"
Mihaida poezie de Ion Heliade Radulescu

Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
ADUNÁRE, adunări, substantiv feminin

I. Acțiunea de a (s e) aduna și rezultatul ei.

1. Strîngere laolaltă a ceea ce este dispersat, împrăștiat. Adunarea deșeurilor.

2. Una din cele patru operații aritmetice fundamentale, constînd din totalizarea mai multor numere într-unul singur. Adunarea numerelor întregi și a celor zecimale. Adunarea fracțiilor. Rezultatul adunării.

3. Concentrare a unor ființe într-un singur locuțiune Aici, la hanul de sub dealul Mitropoliei, era locul de adunare a celor care voiau să se angajeze pentru muncile noi. PAS, L. I 145.
♦ (În forma articulată, cu valoare de interjecție) Semnal dat pentru strîngerea într-o formație ordonată a unei trupe sau a unui grup organizat.

II.

1. Culegere, colecție (de texte). Adunare de legi.

2. Grup de oameni strînși laolaltă cu un anumit scop. Încă n-am vorbit niciodată într-o adunare de multă lume. CĂLUGĂRU, O. P. 455.
♦ (De obicei urmat de determinări) Organ reprezentativ constituit după norme dinainte fixate și capabil să ia anumite hotărîri. vezi sfat. Candidații participă regulat la adunările organizației de bază, iau parte la discuții și-și exercită dreptul de vot consultativ. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2553. Adunarea bătrînilor m-a însărcinat cu aceasta. ISPIRESCU, L. 141. Dar să ne întoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca în toate adunările de felul acesta, se făcea vorbă multă. CREANGĂ, A. 152. Puterea d-a face legi, d-a scoate dăjdii sta în adunarea sau soborul a toată țara. BĂLCESCU, O. II

13.
       • Adunare generală vezi general. Adunare deschisă vezi deschis. Marea Adunare Națională = organ suprem al puterii de stat în Republica Populară Romînă. Marea Adunare Națională, alcătuită din muncitori. țărani, femei, tineri, militari, intelectuali și reprezentanți ai categoriilor mijlocii, reprezintă imaginea fidelă a întregului popor al țării noastre, in tot ce are el creator și constructiv. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 193.

3. (Învechit) Petrecere. N-am mulțămire în adunările zgomotoase, unde domnește eticheta. NEGRUZZI, S. I 64.