 | as |
|
| Adunare [ a-du-na-re ] VEZI SINONIME PENTRU adunare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului adunare în mai multe dicționareDefinițiile pentru adunare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ADUNARE: ADUNÁRE, adunări, substantiv feminin I. Acțiunea de a (s e) aduna și rezultatul ei. 1. Strîngere laolaltă a ceea ce este dispersat, împrăștiat. Adunarea deșeurilor. 2. Una din cele patru operații aritmetice fundamentale, constînd din totalizarea mai multor numere într-unul singur. Adunarea numerelor întregi și a celor zecimale. Adunarea fracțiilor. Rezultatul adunării. 3. Concentrare a unor ființe într-un singur locuțiune Aici, la hanul de sub dealul Mitropoliei, era locul de adunare a celor care voiau să se angajeze pentru muncile noi. PAS, L. I 145. ♦ (În forma articulată, cu valoare de interjecție) Semnal dat pentru strîngerea într-o formație ordonată a unei trupe sau a unui grup organizat. II. 1. Culegere, colecție (de texte). Adunare de legi. 2. Grup de oameni strînși laolaltă cu un anumit scop. Încă n-am vorbit niciodată într-o adunare de multă lume. CĂLUGĂRU, O. P. 455. ♦ (De obicei urmat de determinări) Organ reprezentativ constituit după norme dinainte fixate și capabil să ia anumite hotărîri. vezi sfat. Candidații participă regulat la adunările organizației de bază, iau parte la discuții și-și exercită dreptul de vot consultativ. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2553. Adunarea bătrînilor m-a însărcinat cu aceasta. ISPIRESCU, L. 141. Dar să ne întoarcem iar la Divanul ad-hoc. Aici, ca în toate adunările de felul acesta, se făcea vorbă multă. CREANGĂ, A. 152. Puterea d-a face legi, d-a scoate dăjdii sta în adunarea sau soborul a toată țara. BĂLCESCU, O. II 13. • Adunare generală vezi general. Adunare deschisă vezi deschis. Marea Adunare Națională = organ suprem al puterii de stat în Republica Populară Romînă. Marea Adunare Națională, alcătuită din muncitori. țărani, femei, tineri, militari, intelectuali și reprezentanți ai categoriilor mijlocii, reprezintă imaginea fidelă a întregului popor al țării noastre, in tot ce are el creator și constructiv. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 193. 3. (Învechit) Petrecere. N-am mulțămire în adunările zgomotoase, unde domnește eticheta. NEGRUZZI, S. I 64. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru adunare: adunáre [Atestat: DOSOFTEI, ap. HEM 401 / Plural: adunarenări / Etimologie: aduna] 1 substantiv feminin (despre o sumă) Strângere la un locuțiune 2 substantiv feminin (Înv; despre persoane) întâlnire. 3 substantiv feminin Concentrare. 4 substantiv feminin Colecționare. 5 substantiv feminin Operație aritmetică, constând în totalizarea mai multor numere într-unul singur. 6 substantiv feminin întrunire a mai multor persoane în vederea discutării unor probleme de interes general. 7 substantiv feminin Grupul format din persoanele legal întrunite. 8 substantiv feminin (Îs) adunare constituantă Organ ales în scopul de a redacta și a vota sau de a modifica o constituție. 9 substantiv feminin (Îs) adunare legislativă Organ reprezentativ al statului, competent a se pronunța prin vot asupra proiectelor de lege. 10 substantiv feminin (Îs) – națională Organ suprem al puterii de stat în unele țări. 11 substantiv feminin (Îas) Organ de stat cu funcții legislative sau consultative. 12 substantiv feminin (Îs) adunare generală Întrunire a tuturor membrilor unei organizații, întreprinderi etc. în scopul de a controla și a dirija activitatea acestora. 13 substantiv feminin (Înv; îs) adunarepopulară Organ de conducere a administrațiilor din comune. 14 substantiv feminin (Înv; îs) -a deputaților Camera deputaților. 15 substantiv feminin Grup de persoane care prezintă un caracter asemănător Cf mulțime. 16 substantiv feminin (Pop) Grup de persoane reunit în vederea petrecerii Cf petrecere, șezătoare. 17 i (Alt) Semnal dat pentru strângerea într-o formație ordonată a unei trupe sau a unui grup organizat. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ADUNARE: ADUNÁRE, adunări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) aduna și rezultatul ei. 2. Una dintre cele patru operații aritmetice, care constă în totalizarea mai multor numere într-unul singur. 3. Întrunire a mai multor persoane în scopul discutării unor probleme de interes general; grup format din aceste persoane. • Adunare constituantă = adunare alcătuită din reprezentanți aleși în vederea votării sau modificării unei constituții. Adunare legislativă = organ reprezentativ al statului, competent a se pronunța prin vot asupra proiectelor de legi. Adunare națională = a) organ suprem al puterii de stat în unele țări; b) organ de stat cu funcții legislative sau consultative. Adunare generală = adunare cu participarea generală a membrilor în anumite organizații, întreprinderi etc. 4. Concentrare a unor ființe într-un singur locuțiune 5. (Articulat, cu valoare de interjecție) Semnal dat pentru strângerea într-o formație ordonată a unei trupe sau a unui grup organizat. 6. Culegere, colecție (de texte). 7. (învechit și regional) Petrecere. – vezi aduna. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ADUNARE: ADUNÁRE, adunări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) aduna și rezultatul ei. 2. Una dintre cele patru operații aritmetice, care constă în totalizarea mai multor numere într-unul singur. 3. Întrunire a mai multor persoane în scopul discutării unor probleme de interes general; grup format din aceste persoane. • Adunare constituantă = adunare alcătuită din reprezentanți aleși în vederea votării sau modificării unei constituții. Adunare legislativă = organ reprezentativ al statului, competent a se pronunța prin vot asupra proiectelor de legi. Adunare națională = a) organ suprem al puterii de stat în unele țări; b) organ de stat cu funcții legislative sau consultative. Adunare generală = adunare cu participarea generală a membrilor în anumite organizații, întreprinderi etc. 4. Concentrare a unor ființe într-un singur locuțiune 5. (Articulat, cu valoare de interjecție) Semnul dat pentru strângerea într-o formație ordonată a unei trupe sau a unui grup organizat. 6. Culegere, colecție (de texte). 7. (învechit și regional) Petrecere. – vezi aduna. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul analogic și de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ADUNARE.: ADUNARE. substantiv Adunare, întrunire, reuniune, reunire, întîlnire. Ședință, adunare, consfătuire. Șezătoare, clacă. Sfat, sobor (învechit), conclav, conciliu, conciliabul, consiliu, sfatul bătrînilor, parlament. Conferință; colocviu; dezbatere; masă rotundă; reuniune literară; șezătoare literară, cenaclu. Serată, soarea (franțuzism învechit); recepție, banchet, cocteil. Mulțime, grup, grupare, ceată. Adj. Sinodal, sinodicesc (învechit), sinodic. Vb. A se aduna, a se întruni, a se reuni, a se strînge laolaltă, a se întîlni, a ține adunare, a organiza o întrunire, a convoca o adunare (o ședință); a se consfătui, a se sfătui, a sta la sfat, a delibera, a dezbate; a soborî (rar); a divăni (popular). A participa la întrunire, a lua parte la ședință. vezi conducere, grămadă, grup, mulțime, unire, uniune. Definiție sursă: Dicționar analogic și de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ADUNARE: ADUNARE s. 1. acumulare, concentrare, înmagazinare, strîngere. (adunare de bunuri.) 2. acumulare, strîngere, tezaurizare. (adunare de obiecte de artă.) 3. (matematică) totalizare, (rar) adiționare. (adunare tuturor cifrelor.) 4. convocare, întrunire, reunire, strîngere. (adunare oamenilor la ședință.) 5. adunat, culegere, cules, recoltare, recoltat, recoltă, strîngere, strîns, (Transilvania și prin Maramures și Banat) suretiu. (adunare viei.) 6. colectare, strîngere, strîns. (adunare laptelui din sat.) 7. colecționare, culegere, strîngere. (adunare unor texte populare.) 8. întîlnire, (învechit) împreunare. (adunare candidatului cu alegătorii.) 9. întrunire, reuniune, (învechit și popular) strînsură, (învechit) sobor, ședere. (S-a ținut o mare adunare.) 10. sfat, (învechit) obște, sobor, zbor. (adunare a hotărît următoarele...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru ADUNARE: ADUNÁRE, adunări, substantiv feminin 1. Acțiunea de a (se) aduna și rezultatul ei. ♦ (Articulat, cu valoare de interjecție) Semnal dat pentru strângerea unei trupe etc. într-o formație ordonată. 2. Una dintre cele patru operații aritmetice, care constă în totalizarea mai multor numere într-unul singur. 3. Grup de oameni strânși la un loc cu un anumit scop. ♦ (Urmat de determinări) Organ reprezentativ constituit după norme dinainte fixate, capabil să ia anumite hotărâri. • Marea Adunare Națională = organ suprem al puterii de stat în Republica Populară Română. 4. Culegere, colecție (de texte). 5. (învechit) Petrecere. Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ADUNARE: ADUNÁRE adunareări forme 1) vezi A ADUNA și A SE ADUNA. 2) Întrunire a mai multor persoane pentru a discuta unele probleme de interes comun și a hotărât ceva; reuniune. adunare deschisă. adunare generală. 3) Operație aritmetică prin care două sau mai multe numere se totalizează într-un singur. [G.-D. adunării] /v. a aduna Forme diferite ale cuvantului adunare: adunareări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru adunare: adunáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat adunării; plural adunări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru adunare: adunáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat adunắrii; plural adunắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Adunare: Adunare ≠ scădere Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'ADUNARE' adumbritóradumíADUNÁadunăciúneAdunareadunare generalăADUNAREA CONSTITUANTĂADUNAREA DEPUTAȚILORADUNAREA ELECTIVĂ A MOLDOVEI |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Adunare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului adunare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii HEM 401 / Plural: adunarenări / Etimologie: aduna] 1 substantiv feminin despre o sumă Strângere la un locuțiune 2 substantiv feminin Înv; despre persoane întâlnire. 8 substantiv feminin Îs adunare constituantă Organ ales în scopul de a redacta și a vota sau de a modifica o constituție. 9 substantiv feminin Îs adunare legislativă Organ reprezentativ al statului, competent a se pronunța prin vot asupra proiectelor de lege. 12 substantiv feminin Îs adunare generală Întrunire a tuturor membrilor unei organizații, întreprinderi etc. 13 substantiv feminin Înv; îs adunarepopulară Organ de conducere a administrațiilor din comune. Adunare de bunuri. Adunare de obiecte de artă. Adunare tuturor cifrelor. Adunare oamenilor la ședință. Adunare viei. Adunare laptelui din sat. Adunare unor texte populare. Adunare candidatului cu alegătorii. S-a ținut o mare adunare. Adunare a hotărît următoarele. Adunare tuturor cifrelor. Adunare unor texte populare. Adunare a hotărât următoarele. ADUNÁRE adunareări forme 1 vezi A ADUNA și A SE ADUNA. Adunare deschisă. Adunare generală. |
GRAMATICA cuvântului Adunare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului adunare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Adunare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE adunare? Vezi cuvântul adunare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul adunare?[ a-du-na-re ] Se pare că cuvântul adunare are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Adunare Inţelegi mai uşor cuvântul adunare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeMarea Adunare Națională = organ suprem al puterii de stat în Republica Populară Romînă Adunare constituantă = adunare alcătuită din reprezentanți aleși în vederea votării sau modificării unei constituții Adunare legislativă = organ reprezentativ al statului, competent a se pronunța prin vot asupra proiectelor de legi Adunare națională = a organ suprem al puterii de stat în unele țări; b organ de stat cu funcții legislative sau consultative Adunare generală = adunare cu participarea generală a membrilor în anumite organizații, întreprinderi etc Adunare constituantă = adunare alcătuită din reprezentanți aleși în vederea votării sau modificării unei constituții Adunare legislativă = organ reprezentativ al statului, competent a se pronunța prin vot asupra proiectelor de legi Adunare națională = a organ suprem al puterii de stat în unele țări; b organ de stat cu funcții legislative sau consultative Adunare generală = adunare cu participarea generală a membrilor în anumite organizații, întreprinderi etc Marea Adunare Națională = organ suprem al puterii de stat în Republica Populară Română Poloneză adunare constituantă = constituantă; adunare legislativă = cameră |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Adunare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Apagogic, -ă adjectiv argument apagogic sau demonstrație apagogică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul adunare are forma: adunări
