eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă cine e mușcat de șarpe se teme și de șopârlă?

Care e înțelesul expresiei cine e mușcat de șarpe se teme și de șopârlă?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "cine e mușcat de șarpe se teme și de șopârlă":
cel pățit e fricos, prevăzător





Ce inseamna expresia      ă in literatură

" C`nd nu-i lipsea nimica, nici hrana, nici odihna,
C`nd n-avea a se teme de zile amar`te,
C`nd roaba-i era lumea =i el domnea in tihna."
Pacatul poezie de Alexandru Vlahuta

" matasos intre noi,
Cand nu ne vom teme unii de altii, de vant,
Vom sti ca vorbeste Cumintenia pamantului,"
Cumintenia pamantului poezie de Ana Blandiana
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
TÉME, tem, verb

III.

1. reflexiv A fi cuprins de sentimentul fricii, a simți teamă. vezi speria, înspăimînta. Ca o umbră Strălucind argintiu în clara noapte S-apropie... O, nu te teme-mi zice. EMINESCU, O. IV 108.
       • (Motivul fricii se indică prin determinări introduse prin prepoziție «de») Nu mă tem eu de blestem. BENIUC, vezi 18. Nu mă tem de moarte, dimpotrivă. TOPÎRCEANU, B. 93. Se temea de asprimea tată-său. CREANGĂ, P. 89. (În proverbe și zicători) Apără-mă de găini, că de cîini nu mă tem, se spune despre cineva care se pretinde curajos, dar care dă semne de frică în fața celei mai mici primejdii. Cine e mușcat de șarpe se teme și de șopîrlă (= omul pățit e fricos). (expresie) A se teme și de o umbră (sau de umbra lui) vezi umbră.
       • (Motivul fricii se indică printr-o completivă introdusă prin conjuncție «să» sau «că» ori printr-un verb la infinitiv) Singur am rămas de cînd te-ai dus Și mă tem să stau așa. despre BOTEZ, P. O. 44. Mă tem a-l mai privi: Azi, sarcastic, el ar fi Gata să-mi răspundă. COȘBUC, P. I 262.
       • tranzitiv (Rar) Tu, ce nu temi furtuna și durerea, De ce să tremuri la a mea privire? EMINESCU, O. IV 108.

2. reflexiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «pentru» sau de propoziții completive introduse prin conjuncție «că» sau «să», indicînd motivul îngrijorării) A fi îngrijorat, a-și face griji. De ce se teme pentru ziua de mîine? C. PETRESCU, C. vezi 273. Ea numai pentru brîu se teme, Că vor afla dușmanii verb reflexiv:eme Să-i fure-ntr-asta brîul ei. COȘBUC, P. I 123. Temîndu-se împăratul să nu i se întîmple ceva de rău, a făcut sfat. CREANGĂ, P. 85.
       • Expresia: Mă tem că... = mi se pare că..., socotesc că..., mi-e teamă că... Bine-ar fi să fie cum credeți voi, fraților, dar mă tem că noi om rămînea cu vorbele și alții cu pămînturile. REBREANU, R. I 194. De le-oi mai pune pe jaratic, mă tem că din belte s-or priface în balmuș. ALECSANDRI, T. I 31.
       • tranzitiv (Complementul indică obiectul care deșteaptă îngrijorare) Femeia, încolțită de spaimă, a început să-i teamă viața. POPA, vezi 313. Frică mi-i și de-mneavoastră și-mi tem spinarea. MIRONESCU, S. A. 90. «Vai, brîul meu!

– gemea copila. «Atît de mult eu l-am temut, Dar Făt-Frumos descinsu-mi-l-a!». COȘBUC, P. I 125. (figurat) De veacuri fruntea nu ți-o temi, Ții piept cînd vin furtuni năval. IOSIF, PATR.

7. (expresie) A-și teme cojocul vezi cojoc.

3. tranzitiv A bănui, a suspecta, a fi gelos (pe cineva). Se măritase de multe ori și cum o luau bărbații, o și temeau. CAMILAR, N. II 33. A dus casă grea cu Catinca. Era rea de gură și-l temea. SADOVEANU, O. VIII 89. El se făcu dîrz, începînd a-și teme nevasta. ISPIRESCU, L. 385. Că bărbatul rău mă teme, Nici de-un pas el nu-mi dă verb reflexiv:eme. ALECSANDRI, P. P. 324.