Ce înseamnă comis substantiv masculin comis-voiajor?

Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "comis substantiv masculin comis-voiajor": reprezentant al unei firme particulare care vizitează clienții pentru a obține comenzi de mărfuri

" Zadarnica e orice protestare.
Voi, cei ce-n lume ati comis pacate,
Lasati-va naravul la intrare.“"
Infernul poezie de George Topirceanu

" Cat paradis se zise! ca va muri cu moarte
In tot superlativul si el, ce-a comis fapta,
S-a lui posteritate.”"
Anatolida sau Omul si fortele poezie de Ion Heliade Radulescu

cómis (-și), substantiv masculin

– Dregător.

– Mare comis, în vechea organizare socială, boier de rangul doi, mare dregător, care avea în sarcina sa grajdurile domnești și organizarea paradelor militare de Bobotează și de Sfîntul Gheorghe. Participa la sfatul domnesc și era singurul boier de rangul doi care purta calpac de zibelină, ca boierii de prim rang. Avea în subordine un comis al doilea, boier de rangul patru, și un comis al treilea, boier de rangul cinci. Din 1812 nu s-a mai bucurat de monopolul cumpărării de furaje pentru armată. latina comes, prin intermediul limba neogreacă ϰόμης, conform limba slavă (veche) komisŭ (Vasmer, greacă, 80). Reprezintă ceea ce era comes stabuli în organizarea medievală a Occidentului.

– derivat comisoaie, substantiv feminin (nevastă de comis); comișie, substantiv feminin (învechit, dregătoria marelui comis); comișel, substantiv masculin (rîndaș de cai).