eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă compus: salcie plângătoare sau -pletoasă?

Care e compus: salcie plângătoare sau -pletoasă?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "compus: salcie plângătoare sau -pletoasă":
varietate de salcie1 cu ramuri foarte lungi, flexibile și plecate în jos salix babylonica






Ce inseamna expresia      ă in literatură

" ne prefacem deodat
intr-o salcie uscata
si-ntr-un pui de plop uscat."
Dor poezie de Dumitru Matcovschi

" Adormise la racoare
Sub o salcie plecata
Somnuros in sus el cata"
In miezul verii poezie de George Cosbuc
Definiție din
Dicționar enciclopedic
SÁLCIE (latina salicem) substantiv feminin Nume dat mai multor specii de arbori și de arbuști din genul Salix, familia salicaceelor, cu frunze de obicei lanceolate și cu flori grupate în amenți cilindrici (Salix alba, Salix triandra, Salix pentandra etc.). Se cunosc c. 350 de specii, răspândite în regional temperate și subpolare (tundră) din Europa, Asia și America de Nord. S. comună (Salix alba) crește de obicei în lunci, în locuri umede, adesea periodic inundate. Lemnul, ușor și moale, este utilizat mai mult pentru foc și fabricarea chibriturilor. Crengile folosite pentru diverse împletituri. Scoarța conține salicilină.
       • S. plângătoare (sau pletoasă) = specie de substantiv cu ramuri foarte lungi, flexibile, care stau aplecate în jos (Salix babylonica). Originară din Asia, frecvent cultivată în parcuri, pe malul lacurilor de agrement etc.
       • S. căprească = specie de Salix atingând până la 5 m înălțime, cu frunze eliptice sau oval-eliptice, de 5-12 cm lungime, albicioase pe spate (Salix caprea). Crește în regiuni de munte, îndeosebi pe la marginea pădurii; specie pionieră care se dezvoltă abundent acolo unde pădurea a fost incendiată, tăiată sau rărită. Invadantă în plantațiile tinere.
       • S. pitică = nume dat mai multor specii de arbuști pitici din genul salix (S. herbacea, S. retusa, S. reticulata), cu tulpina foarte scurtă, de obicei îngropată în sol sau târâtoare, care cresc în munții înalți, îndeosebi în etajul alpin, pe soluri scheletice sau grohotișuri, în locuri vântuite sau în care zăpada stagnează un timp îndelungat.