eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă din oficiu?

Care e din oficiu?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "din oficiu":
fără a fi cerut; ca un serviciu obligatoriu; în mod oficial




Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
OFÍCIU, oficii, substantiv neutru

1. Serviciu al unei administrații, biroul unde este instalat serviciul. Oficiu poștal. Oficiu de stare civilă. ▭ Moșneagul însă mereu se află în treabă, deși n-are nimic de făcut, se codește și nu pleacă, pînă nu închidem oficiul. PĂUN-PINCIO, P. 97.

2. Îndatorire specială, funcție; slujbă. A face oficiul de secretar.
       • locuțiune adjectiv și adverb Din oficiu = în conformitate cu o dispoziție luată de o autoritate (și nu la cererea cuiva). Avocat din oficiu. ▭ Te-am apărat din oficiu, dar cît puteam să te apăr? SAHIA, N. 83.

3. (Mai ales la plural ) Ajutor, serviciu. Recurg la oficiile tale.
       • Expresia: Bune oficii = intervenție binevoitoare, servicii făcute cuiva. S-a hotărît să recurgă la bunele oficii ale Engliterei. GHICA, la CADE.

4. (Mai ales determinat prin «divin») Slujbă bisericească, serviciu religios.(Rar) încăpere (mică) lîngă sufragerie (u_nde se depozitează tacîmuri, mîncăruri etc.). O altă ușă în stingă... duce spre o altă încăpere (bucătărie, oficiu... ). SEBASTIAN, T. 256.