eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă direcție de scenă?

Care e direcție de scenă?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "direcție de scenă":
regie






Ce inseamna expresia      ă in literatură

" desigur,
dar apoi totul a luat-o intr-o directie linistitoare.
Avem, asadar, un nou inger pazitor: tristetea banala, tristetea "
Optiune poezie de Mircea Barsila

" Administratia finantiara este inspirata, daca nu chiar condusa direct de artisti; cat despre conducerea tehnica si artistica, aceea toata, intreaga, este lasata la discretia artistilor. Cine din directie - afara de rare cazuri de fatuitate ori de toane foarte iute trecatoare - se amesteca oare sa controleze, macar cat de discret, necum sa conduca, punerea-n scena a unei piese, compozitia tehnica a unui spectacol, studiul, montarea scl.? Cine? Nimini.
De aci rezulta satisfacerea pe rand a tutulor micilor ambitii personale, asa de mari la artisti, si a tutulor vanitatilor, cu atat mai stapanitoare cu cat individualitatea asupra careia stapanesc e mai lipsita de temeiul meritului real. Daca din aceasta stare de lucruri n-ar rezulta pentru artisti, cum am spus, pagube materiale din cand in cand foarte simtitoare, desigur nici unul dintre dansii n-ar ridica vreodata glasul sa se planga. Pentru aceea, de cate ori se-nfunda afacerea, incep toti care pe care s-arunce vina, si cand au obosit si cu aceasta, atunci, tutulor, artistilor, directiei, criticastrilor, ingroziti de apropiarea dezastrului, le vine fatal aceeasi inspiratie sfanta, dupa care lucrurile s-ar putea aranja si indrepta spre multumirea tutulor, macar provizoriu:
Publicul nu incurajeaza arta romana! Arta trebuie incurajata de stat! Fiti buni si sporiti subventia!""
Teatrul national poezie de Ion Luca Caragiale
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
DIRÉCȚIE, direcții, substantiv feminin

I.

1. (Adesea construit cu prepoziție «în») Orientare în spațiu a unei persoane sau a unui obiect față de altul. Undeva... în direcția în care se cufundau călăreții înșirați cîte unul, lucea un lac. SADOVEANU, Z. C. 24. Mi-e imposibil să știu în ce direcție mergem. CAMIL PETRESCU, U. N. 388.
       • figurat [În Russo] se găsește tot atîta critică cît în toți ceilalți critici la un loc și în mai multe direcții decît la toți. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 67.
       • Expresia: În toate direcțiile = peste tot.
♦ Sens (al unei acțiuni). Se pare că și Stoican lucrează în aceeași direcție. BARANGA,

I. 172.

2. (fizică) Proprietate a unei drepte de a avea anumite înclinări față de trei axe date care nu sînt cuprinse într-un singur plan.

II.

1. Acțiunea de a conduce, de a dirija (o instituție, o întreprindere etc.); conducere. A preluat direcția unei instituții.

2. Postul, funcția de director (într-o administrație, într-o instituție); prin extensie durata acestei funcții. Am luat iar direcția pe trei ani și doresc s-aduc mulțămire publicului. ALECSANDRI, T. I 283.

3. Organul de conducere al unei întreprinderi, instituții sau organizații sociale.
       • Direcție generală = organ de conducere care cuprinde mai multe direcții în subordine. (Și în forma direcțiune) Șeful îl pusese... la dispoziția direcțiunii generale. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre II 187.
♦ Subdiviziune (în sistemul de organizare al unei instituții) care conduce o anumită ramură de activitate a instituției.

4. Biroul directorului.

III. Ansamblul organelor folosite pentru dirijarea unui vehicul (automobil, tractor etc.). Podul rulant a ajuns din nou la ușa cuptorului... Bozan strînge în mîini direcția. SAHIA, N. 34.
♦ (Mai ales în expresie bară de direcție) Bară de oțel articulată la ambele capete (prin două dispozitive speciale) de roțile unui vehicul și servind la îndreptarea roților într-o anumită direcție.

– Variantă: direcțiúne (pronunțat -ți-u-) (MACEDONSKI, O. II 289) substantiv feminin