eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă fontă pestriță?

Care e fontă pestriță?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "fontă pestriță":
amestec de fontă cenușie cu fontă albă




Ce inseamna expresia      ă in literatură

" pe-acel drum de oameni plin.
Intr-acest pestrit amestec,
scobor nd pe dealuri, iata"
Pe drumul Plevnei poezie de George Cosbuc

"
Si visele in care soarele este pestrit ca un pastrav
In mod inexplicabil caprioarele atrag fulgerele"
Schimbari amare poezie de Mircea Barsila
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
PESTRÍȚ, -Ă, pestriți, -e, adjectiv

1. Care are pete mici de diferite culori. vezi bălțat, tărcat. Pitpalacu-n grîu sughiță, Iar nepoții lui După mama cea pestriță, Mai pestriți ca ea la pene, Sprinteni fug prin buruiene Doisprezece pui. COȘBUC, P. II 19. Pupâze cu creste bălțate, grauri pestriți... toate picau ca fermecate cînd ieșea el la vînătoare. ODOBESCU, S. III 181. Scoase din sîn o broșură cartonată cu hîrtie pestriță. NEGRUZZI, S. I

7.
       • figurat Era un om ciudat

– o epavă pestriță aruncată de furtuna vieții în colțul acela foarte populat și cunoscut al Iașilor. SADOVEANU, O. VIII 152.
       • Fontă pestriță = numele unui amestec de fontă cenușie cu fontă albă.

2. De tot felul, felurit, amestecat, variat, diferit. în urmă rămîne gara cu lume pestriță și lacrimi. SAHIA, N. 47. Pe trotuarele largi se vînzolea o lume pestriță într-un amestec oriental. REBREANU, R. I 17. Uneori, în burta șlepurilor, în hambarele goale... se dau baluri marinărești eu invitații în regulă. Asistă un numeros și pestriț public. BART, E. 331.

3. figurat Rău, hain. Baba... își strînse moara cea hîrbuită de gură, ca să nu iasă prin ea veninul ce-i răscolea inima pestriță. EMINESCU, N. 22.
       • Expresia: A fi pestriț la mațe (sau cu mațe pestrițe) = a fi rău la inimă, a fi zgîrcit din cale-afară. Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgîrcită. CREANGĂ, P. 37. Cum sînt unii ciocoieși, cu mațe pestrițe, săca-le-ar sămință, că mare urgie mai sînt pe lumea asta. ALECSANDRI, T. 49. Fata babei era însă de cele pestrițe la mațe. ȘEZ. v 65.