eSursa - Dictionar de sinonime



Ce înseamnă frîntură de limbă?

Care e înțelesul expresiei frîntură de limbă?


CONSULTĂ DEX SINONIME
Sensul expresiei este

Dicționarul dă următoarea explicație expresiei "frîntură de limbă":
fel de a vorbi încîlcit; prin extensie frază încîlcită, alcătuită din cuvinte greu de rostit





Ce inseamna expresia      ă in literatură

"Lumina ajunse din ce in ce mai puternica si-l imbraca tot intr-un vazduh aprins, nesuferit ochilor de fiara.
Deasupra lui, tavanul parca se facuse straveziu si se rasfringeau prin el stelele, iar o frintura din soare veghea linistita la capatiiul omului*.
"
Revolta dobitoacelor poezie de Vasile Voiculescu

" - As, nu mi-e frica. Nu musca daca nu-i faci nimic si se cauta in traista de la sold. Samson ii urmarea orice miscare Baiatul scoase o halca de mamaliga intinsa cu brinza si
i-o zvirli. Ciinele o inhata din zbor: coltii albi ii lucira o clipa grozavi si cerul gurii se zari negru, ceea ce ii infiora pe toti si-i facu, de unde pornisera spre el, sa se sfiasca indarat. Dar ciinele da multumire din intreg stuful cozii, semn ca mai astepta alta halca. Baietelul ii arunca inca un cocolos, pe care Samson il prinse asijderi Atit le-a trebuit celorlalti Toti si-au scormonit trais-tioarele de dupa git si i-au pus dinainte care o frintura de azima, care un bot de brinza, unul o aschie de slanina, altul niste mere.
- Pai tu nu stii? Ciinii nu maninca poame"
Ciobanila poezie de Vasile Voiculescu
Definiție din
Dicționarul limbii romîne literare contemporane
FRÎNTÚRĂ, frînturi, substantiv feminin

1. Ceea ce se obține frîngînd sau rupînd ceva; bucată desprinsă de la locul ei sau rămasă dintr-un întreg îmbucătățit. Iuga cutează să se ofere a cumpăra frînturile moșiei. REBREANU, R. I 142. Sima a luat frîntura de pîine rece, a rupt-o în bucățele mărunte. SANDU-ALDEA, U. P. 18. Frînturi de oaste-aleargă pe-apucate. IOSIF, P. 26. Dar pe ce, frate, mergea? Pe chite de floricele, Și pe frînturi de inele Și pe boabe de mărgele. PĂSCULESCU, L. P. 266.
       • figurat Noaptea părea o frîntură de basm. MIHALE, O. 356.
♦ Porțiune dintr-un întreg. vezi fragment. În fund, departe, sub lună, licărea o frîntură de pîrău. SADOVEANU, O. VI 189.
       • figurat O frîntură de zîmbet, ascunsă și fugară, flutură pe buzele și-n privirile călărețului. MIHALE, O. 154. Am închinat iubirii trecătoare Frînturi de suflet și scîntei de rime. CAZIMIR, L. U. 98.

2. Fragment dintr-o vorbire, dintr-o povestire, dintr-un cîntec. Strigătul umplu satul, frînturi din el se desprindeau ca limbile de foc dintr-o bobotaie uriașă. DAN, U. 125. Deodată, prin căldură și prin adînca tăcere a taberei, răzbătu în apropiere, la o cotitură, un strigăt, apoi o frîntură de cîntec răgușit. SADOVEANU, O. I 163. Bucuria jucătorilor izbucnea în frînturi de strigături. REBREANU, R. I 128.
       • Expresia: Frîntură de limbă = fel de a vorbi încîlcit; prin extensie frază încîlcită, alcătuită din cuvinte greu de rostit. Turbare de cap și frîntură de limbă ca la acești nefericiți dascăli, nu s-a mai dat a vedea. CREANGĂ, A. 84.

3. (Popular) Fractură. Găinile sufăr de multe ori de diferite frînturi de oase. ȘEZ. III 203.

4. (Rar) Spărtură. Fără de a socoti lacuna lăsată de o frîntură a vasului, numărul figurelor nu este mai puțin de verb reflexiv:eo cincizeci. ODOBESCU, S. II 188.